Alegatori fara carte
Politicienii refuza de 15 ani sa foloseasca cea mai eficienta metoda de eliminare a fraudelor electorale: cartea de alegator * Desi a fost reglementat prin Hotararea de Guvern 729 din 10 noiembrie 1992, acest document n-a devenit nici la alegerile din 2008 singurul act pe baza caruia se poate vota
Guvernantii de pana acum au refuzat utilizarea cartii de alegator in procesul de vot. Chiar daca aceasta carte functioneaza, in unele situatii, ca act de identitate; chiar daca din 2000 se distribuie odata cu noile buletine, ea nu se foloseste. Motivatia neutilizarii acestui document este simpla: cartea de alegator este cel mai simplu mod de a inlatura fraudele electorale. Folosirea exclusiva a cartii de alegator la orice scrutin electoral ar elimina posibilitatea votului multiplu. Autocolantul lipit pe cartea identitate este usor de indepartat, fapt sesizat in repetate randuri atat de organizatiile societatii civile, cat si de unii politicieni. In cazul in care s-ar utiliza cartea de alegator, pe aceasta s-ar aplica direct stampila “votat”. Astfel, turismul electoral nu ar mai fi posibil. De asemenea, cartea de alegator ar face controlabil si votul la urna mobila. In ultimii ani, au existat nenumarate probleme cu listele suplimentare. Sub pretextul ca nu se regasesc pe listele obisnuite, numerosi cetateni au votat pe cele suplimentare. In multe cazuri s-a suspectat ca listele suplimentare au continut nereguli. In acelasi mod ar putea fi reactualizat numarul cetatenilor cu drept de vot, subiect pe care au existat divergente.
Un refuz de 15 ani
Prima incercare de introducere a folosirii cartii de alegator a facut-o Guvernul Theodor Stolojan. Prin Hotararea de Guvern 729 din 10 noiembrie 1992, publicata in Monitorul Oficial 325/1992, se instituia “exercitarea dreptului de vot pentru toate consultarile electorale cu caracter national se face numai pe baza cartii de alegator”. Acestea urmau sa fie intocmite si eliberate de catre primari, pe baza listelor electorale permanente. Astfel, in urmatorii 15 ani toate discutiile – la nivelul comisiilor electorale ale Parlamentului si in interiorul formatiunilor sau coalitiilor care au guvernat – s-au soldat cu respingerea introducerii obligativitatii de a vota pe baza cartii de alegator.
Costuri nesemnificative
Tiparirea si distribuirea efectiva a acestor documente a inceput in 1999, de catre Ministerul de Interne, condus atunci de Constantin Dudu Ionescu (PNTCD). El ne-a declarat ca la finele anului 2000, 80% din cetatenii romani posesori ai cartii de identitate aveau si carte de alegator. Costurile tiparirii erau la jumatate fata de un buletin, cartea de alegator fiind plastifiata doar pe o parte, astfel incat pe cea neplastifiata sa poata fi aplicata stampila “votat”. In opinia fostului ministru, cartea de alegator reprezinta cea mai buna metoda de control a exercitarii dreptului de vot.
Hrebenciuc, contra
“Ioan Onisei (PD): Noi am propus sa introducem cartea de alegator. Aceasta este indubitabil instrumentul prin care putem sa verificam ca cetateanul sa nu voteze de doua ori. Viorel Hrebenciuc (PSD): Avem suficienta treaba, ce sa ne mai complicam cu cartile de alegator? Haideti sa mergem pe buletin. Ca mai e un subiect, toata lumea vorbeste de fraudarea alegerilor, dar nimeni nu stie in ce sens. Nu se poate, practic. Anghel Stanciu (PRM): Dar ati incercat? Viorel Hrebenciuc: N-am incercat pentru ca-mi dau seama ca nu se poate”. -stenograma sedintei din 14 ianuarie 2004 a Comisiei parlamentare de organizare a alegerilor.
Parerile politicienilor Mircea Toader (PD-L), fost secretar de stat in MIRA “Multe carti de alegator s-au pierdut”
“Sunt dificultati tehnice. Cei care inca mai au buletine, nu carti de identitate, trebuiau sa vina la politie. In situatia asta sunt sute de mii de oameni. Apoi multi si-au pierdut cartile, mai ales la tara unde nu prea au inteles rostul lor. Am facut unele verificari pe vremea cand eram secretar de stat la Ministerul de Interne. In al doilea rand, nu cred ca folosirea cartilor de alegator ar garanta un nivel mai mare de corectitudine al procesului electoral. Ce-i drept, este problema cu posibilitatea dezlipirii autocolantului de cartile de identitate, care poate usura turismul electoral. Insa la alegerile locale nu este cazul, iar problema a fost rezolvata si la parlamentare prin introducerea votului uninominal pe circumscriptie. Riscul persista doar la alegerile europarlamentare unde avem in continuare vot pe lista”.
Norica Nicolai, vicepresedinte PNL “Nu sunt indeajuns”
“La aceste alegeri nu se voteaza prin intermediul cartilor de alegator deoarece nu sunt indeajuns de multe, pentru a acoperi in totalitate bazinul electoral, si pentru ca, probabil, multi dintre votanti le-au si pierdut deja. Sunt convinsa insa ca, in ambele cazuri, fie ca votezi cu buletinul de identitate, fie prin intermediul cartilor de alegator, procesul electoral poate fi verificat, iar o eventuala incercare de fraudare a votului poate fi prevenita.” (R.G.)
Cristian Diaconescu, vicepresedinte PSD “Smecherii stiu de ce”
“Este o alta dovada de nerespectare a legilor si a normelor democratice in Romania. Este o alta dovada a lipsei de interes fata de respectarea procesului democratic si anume organizarea corecta si transparenta a alegerilor. La 18 ani de la Revolutie, institutiile statului nu se dovedesc in stare sa asigure un climat favorabil nu numai din punctul de vedere al cartilor de alegator, dar nici din punctul de vedere al informarii populatiei despre importanta votului. Nici un responsabil al Guvernului Tariceanu nu a promovat vreun proiect pentru a face informarea publica necesara. Prin urmare, foarte multi cetateni vor vota fara sa stie pentru ce. Neutilizarea cartilor de alegator poate conduce la vicierea procesului electoral, prin fraude de diverse feluri, despre care tot vorbim de 18 ani, iar Guvernul Tariceanu nu a facut nimic pentru ca sa le stopeze. Exista, in continuare, un interes evident pentru a pescui “in ape tulburi”. Concluzia este simpla. Organizatorii alegerilor prefera confuzia in randul electoratului, iar smecherii stiu de ce”.
“Nu se poate contracara fraudarea alegerilor deoarece fraudarea scrutinului electoral se pregateste deja. Una dintre manierele de fraudare, folosita la toate alegerile, de toate guvernarile, o constituie inexistenta cartilor de alegator. Aceasta in conditiile in care a existat intotdeauna timpul necesar pentru a le fabrica. Nu se voteaza prin intermediul cartilor de alegator deoarece exista vointa politica de a fura”.
154 de fraude electorale la europarlamentare
Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a constatat, in urma verificarii datelor privind euroalegerile primite de la BEC, 68 de situatii de vot la persoane cu varste mai mici de 18 ani la data scrutinului, precum si inregistrarea datelor a 86 de alegatori in mai multe liste electorale suplimentare. AEP urmeaza sa sesizeze organele de urmarire penala in vederea inceperii cercetarilor in aceste cazuri. AEP a anuntat ieri ca a finalizat, la termen, verificarea listelor electorale suplimentare de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, se arata intr-un comunicat de presa citat de Mediafax. AEP a depistat, printr-o aplicatie informatica, la nivelul intregii tari, inscrierea pe listele electorale suplimentare a unui numar de 604.706 persoane, asa cum a rezultat din procesul-verbal incheiat de BEC, ca urmare a centralizarii datelor inregistrate in procesele-verbale intocmite de birourile electorale judetene in ziua votarii. “In urma introducerii in calculator a datelor de identificare a votantilor (Codul Numeric Personal), cat si a datelor referitoare la sectiile de votare, s-au inregistrat 68 situatii de vot fara a avea acest drept (varsta mai mica de 18 ani la data votarii). De asemenea, au fost identificate 86 de situatii in care datele personale ale unor alegatori apareau pe mai multe liste electorale suplimentare. In conformitate cu legislatia in vigoare, AEP urmeaza sa sesizeze organele de urmarire penala in vederea inceperii cercetarilor in aceste cazuri”, se mai arata in comunicat.
Patru milioane lei in opt ani
Cheltuielile realizate pentru achizitionarea de materiale consumabile necesare producerii cartii de alegator, din 2000 pana in prezent, efectuate prin procedurile de achizitii legale in vigoare, sunt de 4.045.614 lei, ne-a comunicat ofiterul de relatii publice din Ministerul Internelor si Admnistratiei Publice, comisar-sef de politie Perde Gabriela. Ea a mentionat si faptul ca in prezent este inregistrat un numar de aproximativ patru milioane cetateni romani, cu drept de vot care, intrucat sunt posesori de alte tipuri de acte de identitate (buletin de identitate, carte de deintitate provizorie) nu detin carte de alegator.
sursa: Ziua
