Dovezile incompetentei lui Sorin Oprescu
„Performanţele“ profesionale ale doctorului Sorin Oprescu, despre care cotidianul „Interesul Public“ a relatat în ediţiile trecute, sunt confirmate de documente oficiale şi au fost sancţionate într-un raport al Direcţiei de Audit şi Control a Ministerului Sănătăţii, întocmit la începutul anului 2006, pe vremea când Oprescu deţinea funcţia de director general al Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Oprescu n-a gestionat cum trebuie nici măcar banii primiţi din sponsorizări
Potrivit unui raport întocmit de inspectorii Minsterului Sănă- tăţii, oamenii din subordinea doctorului Oprescu au încheiat două contracte de comodat, pe care nu le-au dus niciodată la capăt. Astfel, conform raportului, Spitalul Universitar a primit din partea a două societăţi comerciale, cu titlul gratuit, şase autoturisme de teren (câte trei de la fiecare societate). Potrivit contractelor de comodat, la expirarea acestor documente, spitalul se obliga să restituie maşinile proprietarilor de drept. Numai că, deşi autoturismele au intrat în posesia spitalului gratuit, acestea n-au fost folosite niciodată. Asta pentru că, susţin inspectorii Ministerului Sănă- tăţii, conducerea spitalului a refuzat să asigure alimentarea cu carburant a maşinilor şi asigurarea personalului necesar. În acest context, inspectorii au propus ca respectivele contracte de comodat să fie reziliate, iar maşinile să fie returnate proprietarilor de drept, înainte ca asupra lor să intervină uzura fizică şi morală. Raportul Direcţiei de Audit şi Control a Ministerului Sănătăţii relevă faptul că echipa managerială condusă de Sorin Oprescu a avut deficienţe în gestionarea corectă şi legală a fondurilor primite prin contracte de sponsorizare. Astfel, conform inspectorilor, în cursul anului 2005 Spitalul Universitar a primit sponsorizări în valoare totală de peste 211 miliarde de lei vechi. Din această sumă, aproape 60 de miliarde au fost alocate participării personalului medical la diferite congrese, iar pentru asistenţa medicală a victimelor inundaţiilor au fost atribuite 87 miliarde de lei, în timp de pentru cheltuielile administrativ-gospodă reşti ale spitalului – 65 de miliarde. După ce inspectorii au luat la puricat contractele de sponsorizare existente, a rezultat că din totalul banilor alocaţi pentru cheltuielile administrativ-gospodăreşti ale spitalului şi asistenţa medicală a victimelor inundaţiilor, în valoare totală de 153 miliarde de lei vechi, s-au cheltuit doar 53 de miliarde, pentru medicamente şi asistenţa medicală a sinistraţilor, rămânând în conturile unităţii medicale suma de 100 miliarde de lei.
Neregulile, la ordinea zilei în spitalul condus de Oprescu
În raportul Direcţiei de Audit şi Control se arată că subalternii lui Oprescu plăteau din bugetul spitalului anumite facturi ale unităţii spitaliceşti, însă de foarte multe ori nu înregistrau facturile în evidenţele contabile. Mai mult decât atât, inspectorii Ministerului Sănătăţii susţin că Sorin Oprescu „tăia şi spânzura“ în spital. Acesta a încălcat flagrant legislaţia, menţinând în funcţie medici care depăşiseră vârsta de pensionare. În două dintre cauze, doctorii chiar au făcut cerere de pensionare la termen, însă şeful suprem – Sorin Oprescu – le-a respins solicitările, care nu au mai apucat să ajungă la Direcţia de Resurse Umane. Această indolenţă a actualului candidat independent la Primăria Capitalei a făcut ca subalternii săi să-şi permită chiar să lipsească de la serviciu. În acest sens, inspectorii au descoperit în condicile de prezenţă semnături falsificate.
Contractele de antepriză au păgubit spitalul cu peste 377 miliarde de lei
Cele mai păguboase contracte încheiate sub „domnia“ lui Sorin Oprescu la Spitalul Universitar au fost contractele de antepriză. În acest caz, inspectorii Ministerului Sănătăţii au descoperit cele mai mari ilegalităţi. Astfel, pe vremea lui Oprescu la conducerea Spitalului Universitar, a fost încheiat un contract de antepriză – care presupunea lucrări de amenajare, consolidare şi reparaţii curente, prelungit ulterior cu nu mai puţin de 17 acte adiţionale. Aceste acte adiţionale (n.r. – mare parte dintre ele nici nu au fost puse la dispoziţia inspectorilor, iar altele nu erau înregistrate în evidenţa contabilă a spitalului) măreau de fiecare dată şi sumele alocate executării lucrărilor, dar şi termenul de finalizare al acestora. Inspectorii arată că respectivul contract de antepriză a fost parafat în anul 2004 şi, culmea, lucrările nu erau finalizate nici la momentul controlului, adică începutul anului 2006. Actele adiţionale la acest contract de antepriză, încheiate pe bandă rulantă, au avut un efect economic colosal. Conform raportului, la data semnării documentului, valoarea acestuia era de trei miliarde şi jumătate de lei vechi. Ciudat sau nu, pe data de 31 decembrie 2004, valoarea contractului a ajuns la suma de 377 de miliarde de lei vechi, adică aceasta a crescut în 10 ani de 100 de ori. Mai mult, inspectorii spun că echipa managerială condusă de Sorin Oprescu a încălcat şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului 60/2001, privind achiziţiile publice, conform căreia, pentru orice lucrare ce urmează a fi executată trebuie organizată procedura de achiziţie publică, prin licitaţie naţională.
Contracte de închiriere păguboase pentru spital
Nu doar contractele de asociere în participaţiune au adus prejudicii Spitalului Universitar în timpul mandatului de director al lui Oprescu. Inspectorii au constatat că activitatea economică a unităţii spitaliceşti a fost extrem de scăzută, şi asta pentru că oamenii din subordinea lui Sorin Oprescu au încheiat pe genunchi, evident cu girul acestuia, mai multe contracte de închiriere a unor spaţii unde au funcţionat diverse farmacii contra unor chirii modice. Inspectorii Ministerului Sănătaţii au reliefat faptul că în respectivele contracte se stipula o chirie de 200 de lei pentru un spaţiu de cinci metri pătraţi, şi anume tarifele practicate în cazul entităţilor economice care desfăşoară activităţi cu profil sanitar. În acest context, inspectorii au susţinut că stabilirea acestor chirii modice pentru firmele contractante nu au bază legală şi au recomandat ca pentru eficientizarea activităţii economice a spitalului să se rezilieze toate contractele de închiriere şi să se treacă la contracte de asociere în participaţiune cu împărţirea cotei de profit 50% – 50%.
„Considerăm că ne aflăm în faţa unui dezinteres total“
„…ilegalităţile care au marcat mandatul de director al doctorului Sorin Oprescu…“
Încă de la începutul expunerii de motive ce au stat la baza verificărilor efectuate în perioada 09.01.2006 – 12.01.2006 la Spitalul Universitar Bucureşti, inspectorii Ministerului Sănătăţii punctează ilegalităţile care au marcat mandatul de director al doctorului Sorin Oprescu. În acest context, inspectorii arată că prin încheierea unor contracte de asociere în participaţiune cu anumite societăţi, cu stabilirea de cotă parte pentru spital în cuantum foarte mic, s-a creat un prejudiciu însemnat unităţii spitaliceşti. Angajaţii Ministerului Sănătăţii însărcinaţi cu activitatea de control la Spitalul Universitar Bucureşti au dat exemplu un contract de asociere în participaţiune încheiat cu societatea Mecury Group SRL, care avea aobligaţia să amenajeze în incinta spitalului trei rezerve cu grad sporit de confort – rezerve VIP. Cota parte stabilită prin contractul menţionat era de 85% pentru societate şi 15% pentru spital. Deşi societatea se obliga să plătească şi utilităţile celor trei rezerve, spitalul a continuat să suporte cheltuielile, fără a-şi recupera partea cuvenită prin contract. Mai mult decât atât, din acelaşi raport rezultă că societatea Mercury Group SRL percepea un tarif de 100 de euro pentru o zi de internare plus TVA. Astfel, înmulţind numărul de zile (n.r. – aproape 9 luni) cu tariful pe zi, reiese suma de 489.604.230 de lei vechi, din care spitalului iar fi revenit 15% din profit, adică 73.440.635 de lei. Cu toate acestea, conducerea spitalului n-a răspuns nenumă ratelor încercări ale reprezentanţilor firmei de a pune la dispoziţie contul IBAN unde trebuia depusă cota parte a spitalului. „Considerăm că ne aflăm în faţa unui dezinteres total manifestat de către conducerea spitalului în recuperarea sumelor ce reveneau unităţii sanitare cu titlul de cotă parte“, susţin inspectorii Ministerului Sănătăţii.
sursa: Interesul Public
