Baronii incompatibili au intrat cu tupeu in campania pentru locale
Coalitia pentru o Guvernare Curata a facut publica ieri lista candidatilor la consiliile judetene considerati incompatibili. Cele mai mari probleme au fost identificate in Bacau, Gorj, Bihor si Galati, dar au fost si opt judete numite „curate“, pentru ca nu s-au gasit destule date palpabile: Arad, Buzau, Caras Severin, Calarasi, Covasna, Ilfov, Maramures, Neamt. Din cei 150 candidati verificati, 56 au fost gasiti „incompatibili“: 22 de la PSD, 15 – PNL, 9 – PDL, 3 – PC, 2 – PRM, 2 – PNG, 2 – UDMR, 1 – UCM. Cele mai multe probleme constatate au fost achizitiile publice incorecte, afaceri de partid, legislatia cu destinatie, dar si traseismul politic.Criteriile incompatibilitatii au fost: conflictele de interese, clientelismul, trimitere in judecata de catre procuratura, declaratiile de avere si de interese incomplete si colaborare cu fosta Securitate. Coalitia, formata din opt ONG-uri (Academia de Advocacy, Alianta Civica, Cartel Alfa, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House Romania, Societatea Academica din Romania, Societatea „Timisoara“, Grupul pentru Dialog Social), a fost finantata de Open Society Institute si Guvernul Marii Britanii - totusi numai in masura in care au aparut unele cheltuieli, actiunea fiind desfasurata in regim de voluntariat.
Cercetarea, pe baza presei locale
Alina Mungiu Pippidi (SAR) a explicat in cadrul unei conferinte de presa de ce acest demers: „In virtutea descentralizarii, presedintii de consilii judetene vor avea putere foarte mare, pentru ca banii de la Guvern ajung intai la ei si de acolo se distribuie mai departe, si pentru ca grosul fondurilor europene trece tot pe acolo. Acum ca vor fi alesi direct, vor fi mai importanti decat parlamentarii. Conteaza foarte mult cine sunt acesti oameni, iar noi am vrut sa iesim din Bucuresti cu aceasta actiune a noastra.“ Mungiu-Pippidi a aratat si cum s-a procedat: „Am primit propuneri de la jurnalisti locali, si documentarea s-a facut de ei pe baza articolelor de presa, dar si a rapoartelor procuraturii. Apoi, jurnalisti din Bucuresti au asigurat a doua faza, de verificare, editare si review, fara sa existe legaturi cu jurnalistii care au realizat documentarea. Nu am avut si o etapa de contestare pentru ca nu mai este timp pana la alegeri“. Nu se dezvaluie care au fost jurnalistii locali cu care s-a lucrat, desi acestia ar putea fi si ei subiectivi: „Nu spunem cine sunt jurnalistii care ne-au informat, ca sa nu fie dati in judecata. Noi am verificat doar la Registrul Comertului daca firmele pomenite in articole exista, si am cerut listele de achizitii publice. Unde nu am putut verifica, nu am scris nimic. Noi nu am pierdut nici un proces pana acum, pentru ca suntem obiectivi. Nici nu am pornit de la ideea ca DNA-ul sau procuratura este implicata politic. Stadiul urmaririi penale presupune ca exista unele dovezi“, ni s-a explicat. In privinta unui capitol delicat, cel al colaborarii cu fosta Securitate, CGC se plange ca nu poate spune mai nimic. „Am trimis sase nume de candidati despre care am avut unele sesizari la CNSAS, pentru verificari. Doar pentru unul din ei am avut un raspuns, in sensul ca nu a colaborat, desi in acelasi timp ni s-a spus ca a avut dosar de retea, care a fost ars in 1989. Urmeaza ca saptamana viitoare Colegiul sa dea raspunsul pentru toti“ ne-a mai spus Alina Mungiu-Pippidi. Florian Mihalcea (Societatea „Timisoara“) a explicat si situatia „dosarelor de retea“. „Aici nu putem sa avem o pozitie foarte clara, pentru ca dosarele s-a facut in momentul cand cineva a fost contactat de Securitate. Dar el putea sa refuze colaborarea. Unele din dosare au fost arse, cu proces- verbal totusi, spre norocul nostru“, a declarat Florian Mihalcea. Christian Mititelu (Alianta Civica) a tras si o concluzie pentru alegatorii din judetele cu candidati „incompatibili“: „Situatia e foarte grava in judetele unde aproape toti candidatii au probleme. Am putea spune «astia sunt oamenii, cu astia defilam», sau ar putea fi o solutie votul pentru reprezentantii partidelor mici, dar exista si optiunea de a ne abtine cand avem asemenea liste de candidati.“ Iata cativa dintre cei acuzati de CGC: Nicolae Popa – PNL (Alba), pentru traseism; Cristian Boureanu – PDL (Arges) pentru urmarire penala in dosarul „Loteria“; Constantin Nicolescu –PSD (Arges), pentru licitatii cu dedicatie; Viorel Pupeza – PC (Bistrita), pentru traseism; Constantin Contac – PSD (Botosani), pentru anchetarea de DNA si licitatie cu dedicatie; Aristotel Cancescu – PNL (Brasov), pentru declaratii in fals si tranzactii necurate; Nicusor Constantinescu – PSD (Constanta) pentru alocarea de fonduri catre prieteni si protejarea de Politie cand a adormit la volan; Ilie Morega – PNL (Gorj), trimis in judecata pentru strangerea de fonduri pentru partid de la institutii; Nicolae Mischie – PNG (Gorj), fiind condamnat la inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu; Marin Ionica PDL (Olt), traseist de la PSD si acuzat de fraudarea fondurilor europene; Liviu Dragnea – PSD (Teleorman), pentru licitatii cu dedicatie; Marian Oprisan – PSD (Vrancea) trimis in judecata pentru nereguli la lucrari de pietruire; Ovidiu Silaghi – PNL (Satu Mare) – initiator al unei HG privind Camera de Comert unde avea un interes, conform presei. Cei sase candidati pentru care CGC a cerut CNSAS sa le verifice trecutul sunt: Gheorghe Dragomir – PNL (Constanta), Ion Mocioaica – PSD (Caras Severin), Viorel Pupeza – PC (Bistrita Nasaud), Ioan Caton Mateescu PNL (Buzau), Marian Dragan –PSD (Calarasi), Emilian Francu – PNL (Valcea).
Coalitia, acuzata de diversiune
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie Morega, nominalizat printre cei 56 de candidati la presedintia consiliilor judetene care nu îndeplinesc criteriile de integritate, a declarat, ieri, pentru NewsIn ca va actiona în judecata Coalitia pentru o Guvernare Curata. „Aceasta este mai degraba o coalitie de diversiune“, a spus acesta. La randul lui, candidatul PNL la sefia CJ Alba, deputatul Nicolae Popa a declarat ca nu exclude posibilitatea ca în spatele Coalitiei sa stea PD-L. Pe de alta parte, candidatul PD-L la presedintia CJ Arges, Cristian Boureanu sustine ca este dreptul celor din Coalitia pentru o Guvernare Curata sa-l treaca pe lista incompatibililor, dar a precizat ca cei care au dat drumul dosarului sau înaintea campaniei electorale si-au atins scopul.
Se apeleaza din nou la minciuni si stupizenii binecunoscute. Daca cea de a doua categorie este mai degraba amuzanta prin prostie, prima categorie este chiar periculoasa si nu denota decat dispretul acestor „civici” pentru cetateni.
Toate initiativele mele legislative sunt publice si pot fi consultate si verificate, la fel si votul meu.
Transformarea PNA in DNA n-a fost ceruta de Uniunea Europeana. U.E. ne-a cerut doar sa avem un parchet anti-coruptie, lucru care s-a realizat inca in timpul guvernarii Nastase, in 2002, fapt evidentiat si apreciat la finalul negocierilor de aderare, in anul 2004. Trecerea P.N.A. ca departament in cadrul Parchetului General a rezultat dintr-o decizie a Curtii Constitutionale. Din Romania. Precizarea e pentru „civici”.
Si acuzatia privind reducerea numarului membrilor CNSAS din 11 la 5, se bazeaza pe o minciuna. Este public proiectul meu de lege prin care propuneam revenirea la proiectul initial al dlui Ticu Dumitrescu, modificat in 2005, caz in care dispareau „din schema” reprezentantul presedintelui Romaniei si cel al primului-ministru. Propunerea mea ca CNSAS sa nu nu mai emita verdicte (decise prin vot!) de politie politica, infierata cu manie proletara de „civici” a fost confirmata tot prinr-o decizie a Curtii Constitutionale.
Nu am cerut limitarea prerogativelor inspectorilor ANI. Amendamentele mele sunt publice si urmaresc doar evitarea unor posibile abuzuri ce ar putea sa submineze credibilitatea si eficienta ANI. De asemenea, am cerut concentrarea activitatii asupra celor cu adevarat bogati. Am cerut ca rezultatele investigatiilor ANI sa fie facute publice doar dupa confirmarea de catre justitie, tot pentru a evita subminarea credibilitatii institutiei.
Referirea la sustinerea motiunii anti-Macovei constituie ridicolul absolut al intregului demers in ceea ce ma priveste. Un act prevazut de Constitutie este impotriva statului de drept? Si de cand a devenit doamna Macovei articol de Constitutie?
Mai rele decat acuzatiile stupide care mi se aduc sunt lasitatea, delatiunea, ipocrizia si lichelismul. Cata vreme am fost acuzat inainte de a fi intrebat acestea sunt epitetele pe care le aplic celor ce au initiat demersul „civic”. Si, inainte de a ma acuza public, ar putea cineva sa-mi prezinte care sunt principiile ori normele statului de drept pe care le-am incalcat!