Manipulare la Alegeri.TV. Cont de candidat la Presedintia Romaniei sters pe motive puerile

Dupa cum cred ca stiti, Alegeri.TV mi-a sters azi contul de candidat la Presedintia Romaniei, unde am inregistrat circa 9000 de accesari, ocupand locul trei dupa Gigi Becali si Vadim Tudor.

“Surpriza” disparitiei mele de pe site-ul Alegeri.TV a venit dupa ce mi-am declarat intentia de a-l sustine pe Traian Basescu impotriva lui Sorin Oprescu, Crin Antonescu si Mircea Geoana, principalii sai contra-candidati.

Tot azi, Alegeri.TV a postat pe Twitter anuntul conform caruia m-as fi retras din cursa prezidentiala, oferind si un link la o postare de-a mea, numai ca, nu exista nicio consemnare privind aceasta “retragere”.

Iata sursa “motivatiei” celor de la Alegeri.TV:

Trebuie sa stiti ca…

Declaratia mea de sustinere pentru Traian Basescu, daca nu voi reusi sa strang numarul de semnaturi sau sa ajung in turul al doilea, a surprins in mod negativ pe unii dintre voi. Motivul acestei declaratii a fost unul strategic, pe care putini l-au inteles, reactiile fiind de cele mai multe ori emotionale, viscerale, nu rationale, asa cum ar fi fost normal.

Inainte de a ma acuza de ceva, ar trebui sa stiti ca:

- pana la termenul limita de depunere a listelor cu sustinatori a mai ramas mai putin de o luna, iar eu stau foarte prost la acest capitol;

- nu am un sediu de campanie;

- nu am fonduri nici macar sa tiparesc cateva mii de liste cu semnaturi;

- nu am o echipa de campanie, ci doar o “echipa” virtuala;

- nu am acces la mijloacele de informare in masa, iar sustinerea pe internet e slaba;

- primesc multe sfaturi, dar putin ajutor concret;

- campania mea se desfasoara cu preponderenta pe internet, iar eu petrec in fata calculatorului intre 10 si 14 ore zilnic, dormind doar 5-6 ore pe noapte.

Cum credeti voi, date fiind aceste conditii, ca va pot reprezenta fara a face compromisuri, daca nu ma ajutati concret? Apreciez faptul ca cititi articolele postate pe blog, ca-mi faceti reclama pe internet, ca unii dintre voi strang semnaturi pentru mine, si va raman recunoscator, dar nu este suficient pentru a merge mai departe. Nu vrea sa raman in istoria alegerilor prezidentiale drept un “ciudat”, un “ultranationalist”, care se viseaza salvatorul Romaniei, pentru ca nu asta a fost gandul cu care am pornit la drum.

Si iata explicatia lor:

- Am evaluat campania ta de strangere semnaturi si declaratia de astazi. Pe baza acestora estimam ca nu ai nici o sansa sa strangi peste 180.000 de semnaturi in maxim 19-20 de zile.
– Din partea noastra poti sa sustii la Preşedinţia României pe cine vrei tu. Alegeri.TV NU prezinta sustinatori ai candidatilor ci prezinta CANDIDATI si/sau potentiali CANDIDATI.

Rezulta cumva din cele scrise de mine ca am stras mai putin de 20.000 de semnaturi? Ce Mama Omida au consultat cei de la Alegeri.TV pentru a face estimarea ca “nu ai nici o sansa sa strangi peste 180.000 de semnaturi in maxim 19-20 de zile.”? Poate spun acestia si cate semnaturi au reusit sa stranga ceilalti candidati, nu de alta, dar Miron Cozma nici nu are dreptul constitutional de a candida? Rezulta cumva din materialul de mai sus ca m-am retras din cursa prezidentiala?

Consider ca stergerea contului meu de candidat la Presedintia Romaniei, precum si manipularea grosolana in privinta retragerii mele vine ca reactie la declaratia mea de sustinere a Presedintelui Romaniei contra lui Oprescu, Antonescu si Geoana, si nu are nicio legatura cu articolul Trebuie sa stiti ca…

Cititi si:

Marian Bataiosu merge mai departe. Am gresit cand am declarat ca-l sustin pe Traian Basescu, si-mi cer iertare celor pe care i-am dezamagit. La lupta, fratilor, victoria e aproape!

Sondaj CCSB: Aproape jumatate din romani vor vota

Aproape jumatate din populatia Romaniei a declarat ca va participa la vot, iar cei mai multi dintre acestia provin din zona Munteniei si Dobrogei, potrivit unor date publicate de ultimul sondaj realizat de CCSB.

47% dintre romani vor vota la alegerile prezidentiale de pe data de 22 noiembrie, arata un sondaj CCSB remis Ziare.com.

Dintre cei care vor participa la vot 46% sunt din regiunea Moldova, 51% din Dobrogea, 51% din Muntenia, 45% din Oltenia, 44% din Banat, Crisana si Maramures, 42% din Transilvania si 49% din locuitorii Capitalei.

Sondajul CCSB mai indica faptul ca vor participa la vot 49% dintre persoanele care locuiesc in mediul urban foarte mare, 51% din persoanele care locuiesc in mediul urban mare, 45% din mediul urban mediu, 47% din mediu urban mic, 44% din mediul urban cvasi – rural si 53% din mediul rural.

Si de aceasta data locuitorii de la sate au de gand sa se duca in numar mai mare sa voteze fata de cei de la oras. Sondajul indica ca 53% provin din mediul rural, iar 42% din mediul urban.

In ceea ce priveste sexul alegatorilor, 48 % dintre votanti sunt de sex feminim si 45% de sex masculin.

35% dintre votanti au varste cuprinse intre 18 si 29 de ani, 37% au varste cuprinse intre 30 si 44 de ani, 53% au varste cuprinse intre 45 si 59 de ani si 62% depasesc varsta de 60 de ani.

Romanii cu studii primare, cei mai interesati de vot

In ceea ce priveste nivelul Educatiei, sondajul CCSB arata ca 51% din votanti au studii primare, 46% studii medii si 43% studii superioare. In privinta etniei 47% dintre cei care vor merge la vot sunt romani, 41% sunt maghiari si 43% sunt tigani.

Peste jumate din neoprotestantii din Romania, adica 53%, au declarat ca se vor duce la vot, in timp ce doar 47% sunt ortodocsi. 43% dintre votanti sunt greco – catolici, 34% romano – catolici si 42% protestanti.

63% din pensionarii Romaniei vor participa la vot, 35 % din persoanele care se duc la urne sunt casnice, 41% elevi sau studenti, 37% someri, 56% agricultori, 43% muncitori si 37% patroni sau persoane care ocupa functii de conducere.

Sondajul mai arata ca 46% din votanti sunt angajati la o institutie de stat si 40% la o firma privata. In legatura cu venitul pe care il au se pare ca 33 % din romanii care se duc la vot castiga foarte putin. 49% dintre acestia au un venit destul de mic, 49% venit mediu, 56% venit destul de mare si 36% venit foarte mare.

Siri politice. Curentul: Geoană – partenerul de pahar al gipsy-infractorilor

Geoană – partenerul de pahar al gipsy-infractorilor

Organizaţiile PD-L pun presiune pe centru pentru despărţirea de PSD

Oprescu îşi „cocea“ candidatura de vara trecută?

Aniversarea lui Avram Iancu, sub tirul huiduielilor electorale

Miluţ a bătut palma cu PD-L

Destramarea coalitiei incepe din filialele PDL

Basescu aduce PNTCD in pragul sciziunii

Sorin Oprescu: Am vorbit cu Ion Iliescu despre bazinul hidrografic

Lectie de musamalizare: Vacaroiu, scutit de dosar penal gratie Curtii de Conturi

UDMR: Antonescu nu va beneficia de voturile maghiarilor

PRM face plangeri penale impotriva autonomistilor

Liberalii arunca acuze in stanga si in dreapta

Democrat-liberalii nu exclud o colaborare cu udemeristii

PSD sustine ca nu-si schimba strategia… dupa Oprescu

Milut vrea alianta cu PD-L, Sarbu ameninta cu Tribunalul

Ziua în care Coposu s-a răsucit în mormânt: Miluţ depune PNŢ-CD în vitrina lui Băsescu

EVZ: Hrebenciuc mută cu Becali contra lui Băsescu

Candidatura „Războinicului luminii” ar diminua voturile lui Sorin Oprescu şi C.V. Tudor, consideraţi de PSD „pioni” prezidenţiali.

În spatele candidaturii lui Gigi Becali se află strategul PSD Viorel Hrebenciuc. Scopul acestei combinaţii politice este ca, prin aruncarea „Războinicului luminii” în competiţia prezidenţială, să se rupă din voturile lui Sorin Oprescu şi C.V. Tudor, doi candidaţi pe care PSD îi suspectează că, în turul al doilea, vor face jocuri pentru Traian Băsescu.

Mama şi „părintele” lui Becali

Potrivit unor surse din PSD, în ultimele săptămâni, Viorel Hrebenciuc a dus o intensă muncă de lămurire cu Gigi Becali pentru ca acesta să-şi anunţe candidatura.

După momentul arestării, eliberării şi accederii în Parlamentul European, Becali anunţase că nu mai este interesat de preşedinţie. Brusc, el s-a răzgândit, declarând recent că, în proporţie de 95%, este convins să candideze, dar depinde şi de ce va spune mama sa.

Se pare însă că recomandarea lui Viorel Hrebenciuc este mai puternică, iar Becali va candida

Cercetările sociologice confirmă că participarea lui Becali ar subţia cu câteva procente scorurile obţinute de C.V Tudor şi Sorin Oprescu. Un sondaj CSOP din luna iulie îl cotează pe Becali cu 9%, în timp ce C.V. Tudor şi Oprescu ar obţine câte 7%.

Un sondaj efectuat tot de CSOP, în august, care nu-l ia în calcul pe Becali, arată o creştere substanţială, de 50%, a opţiunilor de vot pentru Oprescu şi C.V. Tudor.

Astfel, în situaţia neparticipării lui Becali, arată CSOP, Primarul Capitalei ar obţine 11%, iar liderul PRM 10%. În acest timp, scorurile principalilor candidaţi nu suferă modificări. Băsescu rămâne la 35%, Geoană la 19-21%, iar Crin Antonescu la 15%.

Deşi, din acest sondaj, nu reiese că Becali ar atrage şi voturi care altfel s-ar duce spre Traian Băsescu, unii sociologi susţin această ipoteză. „Becali ia voturi în primul rând de la Traian Băsescu”, este de părere sociologul Alin Teodorescu.

Scopul fărâmiţării voturilor

Dacă prin candidatura lui Becali se diminuează scorul lui C.V. Tudor, se obţine o slăbire a puterii liderului PRM de negociere în turul al doilea. Una este să-ţi negociezi sprijinul de la nivelul de 8-10%, şi alta de la 4-5%.

De asemenea, prin intrarea lui Becali în competiţie, voturile care ar putea ajunge la Oprescu sunt diminuate. Din moment ce candidatura primarului Capitalei îi dăunează lui Mircea Geoană, replica firească a PSD este să arunce în competiţie un „iepure” care să paraziteze voturile lui Oprescu, astfel încât să-i fie reduse şansele unui scor, care l-ar putea împinge în turul al doilea.

Rolul iepurilor în marea finală

În mod evident, Becali nu are şanse să intre în turul al doilea, el face parte din categoria candidaţilor „iepuri” alături de C.V. Tudor, Kelemen Hunor (candidatul UDMR) sau Ioan Talpeş.

Rostul acestor candidaţi este să fărâmiţeze opţiunile de vot. După cum reiese în acest moment din sondaje, şi Sorin Oprescu face parte din aceeaşi categorie, rolul său fiind să disperseze voturile social-democrate şi să diminueze scorul lui Mircea Geoană.

În al doilea rând, ei au o utilitate şi în momentul marii finale, când se vor poziţiona de partea unuia sau altuia dintre cei doi candidaţi rămaşi în competiţie.

Atât pentru Traian Băsescu, cât şi pentru Mircea Geoană, cei doi candidaţi cotaţi în prezent de sondaje cu şanse pentru finală, este important ca în turul al doilea să nu rămână izolaţi.

Chiar dacă, uneori, voturile candidaţilor, care îşi declară sprijinul pentru unul dintre finalişti, nu se transferă decât parţial, câştigul de imagine este cel care contează: se creează impresia că un candidat beneficiază de o platformă de sus ţinere mult mai largă decât cea oferită de proriii săi votanţi.

STRATEGIE

Talpeş, ultimul iepure

Ioan Talpeş , fost şef al SIE şi consilier prezidenţial în mandatul Ion Iliescu, este ultimul candidat intrat în competiţia pentru prezidenţiale. El şi-a anunţat candidatura ca independent, deşi la alegerile parlamentare de anul trecut era la PDL.

Talpeş a candidat pentru democrat-liberali la Senat, fără succes însă. Faptul că el nu şi-a anunţat ruperea de PDL acreditează scenariul că face parte din categoria candidaţilor „iepurilor” care, în turul al doilea, vor forma corul de sprijin pentru Băsescu.

sursa: EVZ.ro

Ambasadorul Mark Gitenstein: O intalnire Traian Basescu – Barack Obama, putin probabila

Este putin probabil ca pana la alegerile prezidentiale din Romania sa existe o intalnire intre presedintele Traian Basescu si Barack Obama, care momentan se concentreaza aproape exclusiv pe probleme interne, a spus ambasadorul Mark Gitenstein.

Intrebat, cu ocazia primei sale conferinte de presa, daca exista vreo posiblitate ca Basescu si omologul american, Barack Obama, sa se intalneasca pana la alegeri, ambasadorul SUA la Bucuresti s-a aratat sceptic.

“Cred ca este putin probabil, pentru ca domnul presedinte este prins, in totalitate, in aceasta perioada, cu problemele interne. Stiti, Congresul nostru este in sesiune si in timpul acesteia este presedintele se concentreaza pe ceea ce face Congresul. Acesta este un factor important in acest sens”, a explicat diplomatul american.

De altfel, a explicat Gitenstein, Obama nu prea va avea, in perioada urmatoare, timp pentru intalniri bilaterale. “Nu cred ca vor exista intalniri bilaterale in general intre presedintele SUA si oricine altcineva. Chiar acum ziarul “Washington Post” prezinta un calendar cu cat timp acorda presedintele fiecarui subiect de pe agenda. Nu stiu cum reuseste sa-si faca treaba. Lucreaza 28 de ore din 24, in cea mai mare parte pe chesiuni ce tin de politica interna”, a subliniat ambasadorul.

De altfel, si Basescu a spus, saptamana treecuta, ca Romania a pregatit deja o lista a obiectivelor comune romano-americane pentru perioada urmatoare, insa acestea vor fi discutate cu administratia de la Washington in cadrul unei intalniri la nivel inalt, cel mai probabil dupa ce si in Romania vor avea loc alegerile prezidentiale.

“Insa, si la noi, si la partenerul american au fost, la noi vor fi alegeri. Noi avem deja pregatita lista obiectivelor comune spre a fi discutate cu partea americana atunci cand lucrurile vor fi stabilite din punct de vedere al realizarii unei intalniri la varf. Obiectivele au fost insa comunicate prin Departamentul de Stat, dar si prin Ambasada de aici. Sunt in analiza la Washington si vom vedea care va fi lista a ceea ce ne propunem in comun in perioada anilor urmatori. Probabil ca acest lucru va putea fi definitivat si transat dupa ce se produc alegerile prezidentiale si in Romania”, a spus Basescu.

Intrebat, intr-un interviu, publicat miercurea trecuta, despre o vizita a presedintelui Basescu in SUA, ambasadorul Romaniei in Statele Unite, Adrian Vierita, nu a putut oferi date concrete.

“Este o chestiune care se afla pe agenda bilaterala, problema, nu numai a vizitei domnului presedinte, dar si a vizitelor la toate nivelurile, reprezinta chestiuni pe agenda. Si administratia americana este o administratie care isi umple locurile in timp, dar este o chestiune la care lucram”, a punctat ambasadorul.

Traian Basescu independent: la ce-i foloseste?

Modificarea legii privind alegerile prezidentiale impulsioneaza candidaturile independente, care se pot pune sub umbrela unui partid sau altul. Pana acum, independentii erau considerati outsideri, insa alegerile din 2009 vor fi dominate de astfel de candidati.

Astfel, sunt pe cale sa se infrunte doi independenti, Traian Basescu si Sorin Oprescu (care s-au mai intalnit in competitia pentru Primaria Capitalei). Ei puteau fi sprijiniti, cu ajutorul modificarilor aduse legislatiei, de cele mai puternice partide sau chiar de aliante politice. Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a declarat expres ca modificarea legii privind alegerile prezidentiale a fost facuta special pentru Basescu. seful deputatilor PDL a declarat ca Basescu nu poate candida decat ca independent. “Legea in vigoare ii dadea dreptul sa fie sustinut de un partid politic, dar existau unele probleme legate de declaratia de acceptare a candidaturii. Este vorba de o scapare a legii din 2004″, a spus Toader. Liderul PDL a explicat ca dosarul de candidat al lui Basescu ar fi putut fi contestat de oricine, in conditiile in care situatia aparea ca fiind neclara din punct de vedere constitutional.

Presedintele, in calitate de candidat, s-ar fi confruntat cu o situatie delicata: legea obliga ca toti candidatii sustinuti de un partid sa fie membri de partid, dar potrivit Constitutiei, seful statului este o persoana neutra, fara coloratura politica, astfel ca Traian Basescu ar fi avut o mare problema sa candideze pentru PDL, fiind inca in functie. Politologul Cristian Parvulescu ne-a amintit ca o asemenea situatie a intalnit si Ion Iliescu in 1996, cand era presedinte al tarii, dar si candidat al PDSR. “Atunci, Iliescu a gasit un artificiu legislativ, dar fara consistenta, si a candidat”, a declarat Parvulescu. Biroul Electoral Central a hotarat sa-i accepte dosarul de candidatura, trecand peste problema apartenentei politice a presedintelui in functie. Acum, prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, declara ca PDL era constient de mult timp de aceasta situatie, gasindu-se pana la urma solutia independentei lui Traian Basescu, cu sustinerea unui partid.

“Basescu avea nevoie oficial, ca si candidat independent, de sustinerea unui partid politic, pentru ca altfel PDL nu ar fi putut trimite in sectiile de vot membrii de partid pentru Basescu”, a mai spus Orban. Insa lideri ai PDL au negat o candidatura independenta a lui Basescu. “Nu va agitati, domnul Basescu va candida din partea PDL”, a spus vicepresedintele Radu Berceanu, care a adaugat ca “domnul Mircea Toader mai scapa cate o vorba, nu stie dansul neaparat ceea ce ar trebui sa stie”. La fel, premierul Emil Boc a declarat ca nu s-a discutat asa ceva in PDL.

Totodata, social-democratii au fost de acord cu modificarea Legii prezidentiale in forma acordarii posibilitatii ca un independent sa aiba sprijinul unui partid, gandindu-se la Sorin Oprescu. Aceleasi surse mai spun ca PSD ar dori sa mearga pe mana a doi candidati (Geoana si Oprescu), unul oficial si altul din umbra, ajutat de un partid-satelit, sau a unor fosti membri PSD.

O asemenea situatie s-a mai inregistrat in 2004, cand independentul Marian Vanghelie a castigat Primaria Sectorului 5, apoi s-a intors in partid. De altfel, seful campaniei lui Geoana, Viorel Hrebenciuc, a declarat pentru HotNews ca Oprescu si-ar putea aduna cele 6 procente din voturile exprimate, in primul rand de la Crin Antonescu, apoi de la Traian Basescu si in ultimul rand de la Mircea Geoana. Pe de alta parte, seful de campanie al PSD, Viorel Hrebenciuc, a admis ca implicarea lui Octav Cozmanca in campania lui Sorin Oprescu inseamna si sprijinul implicit al unor membri PSD pentru candidatura primarului general.

Potrivit sondajelor de opinie din ultimele doua luni, Traian Basescu, aflat pe un trend descendent, este creditat intre 30 si 36% in intentiile de vot. Astfel, in sondajul Insomar de la inceputul lunii iulie, Basescu era creditat cu 35,6%, iar in august, la CSOP, seful statului avea 36%. In schimb, la Metromedia, in august, seful statului aparea cu doar 31 de procente. Sorin Oprescu penduleaza intre 8,2 (BCS), 11% (CSOP) si 12% (Metromedia). Interesant este faptul ca, potrivit CSOP din luna iulie, Sorin Oprescu ar obtine 22% din voturi daca ar candida pe listele PSD, in timp ce Mircea Geoana inregistreaza cel mai bun scor in sondajul CURS, comandat chiar de PSD, cu 28%, in rest, in celelalte sondaje, nedepasind 21%.

In aceasta ecuatie politica, un arbitru al razboiului PDL-PSD ar putea fi candidatul PNL, Crin Antonescu, care aduna voturile partidului (15-16%, potrivit sondajelor CSOP, Insomar), dar care, in alte sondaje, cum ar fi Galup si BCS, ajunge si la 20%. Candidatul PRM se plimba intre 6 si 10 procente, iar Gigi Becali (PNG) aduna 6%. Alti candidati independenti, cum ar fi Nati Meir, nu apar in sondaje, neadunand nici macar un procent. Principele Duda s-a retras din cursa, dar a figurat in sondaje cu 3-4% din intentia de vot.

sursa: Romania Libera

EVZ: Promisiunile electorale fără acoperire, interzise prin lege.

Un act normativ, în vigoare de o săptămână, îi obligă pe primari să nu-şi mai amăgească alegătorii. În caz contrar, vor fi lăsaţi fără ajutor financiar de la stat.

Adio autostrăzi suspendate, drumuri după tiparul celor europene, şcoli ultra-moderne, reţele de canalizare şi gaze la sate. Pe scurt, adio promisiuni deşarte pe care primarii le folosesc nu doar în campania electorală, ci şi în timpul mandatului, în speranţa că vor putea ieşi la pensie din fotoliul pe care şi l-au adjudecat pentru a administra cum se cuvine urbea.

Aşa prevede o hotărâre de guvern, în vigoare de o săptămână, care reglementează noile criterii pe baza cărora se vor stabili bugetele localităţilor.

Actul normativ – redactat într-o manieră unică, dacă ţinem cont de faptul că legiuitorul nu doar că-şi motivează măsurile, dar face şi o analiză a sistemului, lăsând să se întrevadă propriile-i frustrări legate de birocraţie şi de men talitatea funcţionarilor publici – va fi completat, la sfârşitul acestei luni, şi cu sancţiunile care le vor fi aplicate edililor ce continuă să mintă.

„Acestea vor consta, cel mai probabil, în «tăierea» buge tu lui anual pe care localitatea ar tre bui să-l primească de la stat”, susţin surse din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ai cărui reprezentanţi au făcut parte din comisia ce a lucrat la hotărâre.

Temperatura din clase, la avizierul primăriei

Concret, actul normativ obligă edilii să nu-i mai amăgească pe cetăţenii localităţii pe care o administrează şi să-i informeze cu exactitate – chiar prin documente afişate la intrarea în primărie – în privinţa reţelelor de canalizare sau de alimentare cu gaze, pe care le pot da în folosinţă, a dotărilor reale de care beneficiază şcolile din localitate, în privinţa calităţii drumurilor şi chiar a apei care curge la robinete.

„Nu trebuie neglijate aşteptările cetăţeanului în materie de calitate a serviciilor furnizate. Acestea pot sau nu pot depăşi nivelul actual, iar cetăţenii sunt nemulţumiţi. Acea stă problemă se poate evita prin informarea cetăţenilor cu spe cificarea clară a serviciilor la care se pot aştepta din partea primăriei”, se arată în actul normativ. Iar motivaţia guvernului este dată chiar în paragraful următor: „Dacă cetăţenii vor şti la ce să se aştepte, se vor evita conflictele inutile între autorităţi şi alegători”.

Măsurile „excepţionale” privind administraţia publică nu se opresc aici. Executivul este cel care stabileşte normele minime pe care ar trebui să le respecte fiecare serviciu oferit cetăţenilor de autorităţile locale. Spre exemplu, o şcoală va putea funcţiona doar dacă „toţi copiii cu vârsta între 6 şi 16 ani primesc educaţie în limba română, învaţă istoria, geografia, ştiinţele exacte etc., pentru a putea contribui, în calitate de membri ai societăţii, la progresul României”.

Iar edilii trebuie să dea dovadă de transparenţă şi să afişeze, la avizierele primăriei, spaţiul pe care unitatea de învăţământ îl oferă fiecărui elev, „protecţia” de care beneficiază clădirea împotriva razelor solare, a vântului, a ploii, a zăpezii sau a îngheţului şi, nu în ultimul rând, „caracteristicile toaletelor”. Din această rubrică nu trebuie să lipsească nici temperatura pe care şcoala o va asigura, din interior. Asta, pentru ca elevii să ştie din timp dacă s-ar putea îmbolnăvi.

Spitalele primesc fonduri în funcţie de numărul pacienţilor vindecaţi

Cea mai importantă prevedere se referă la modul în care vor fi calculate bugetele anuale ale primăriilor: „Nu doar în funcţie de standardul de calitate pe care-l oferă cetăţenilor, ci şi în funcţie de gradul de implementare al acestuia”.

Acest articol este urmat, evident, şi de o explicaţie: „Dacă autorităţile locale vor spune cetăţenilor că le oferă anumite servicii, însă se constată că acestea nu sunt puse, de fapt, la dispoziţia cetăţeanului, guvernul va tăia din bugetul municipalităţii”.

Urmează apoi câteva exemple concrete. Astfel, dacă elevii nu vor performa şi se vor înregistra cazuri numeroase de răceli şi bronşite într-o şcoală, unitatea de în văţământ va rămâne cu mai puţini bani în vistierie. Sau: „…procentul de pacienţi care s-au vindecat poate fi luat drept indicator de calitate al abilităţii personalului medical de a ameliora starea de sănătate a pacientului”. Prin urmare, spitalul care, la finele unui an, „a contabilizat” prea mulţi pacienţi a căror stare de sănătate a continuat să se înrăutăţească va primi sume mai mici la buget.

Pentru ca lucrurile să meargă bine, în folosul cetăţeanului, primăriile sunt obligate să „asigure transparenţă şi în ceea ce priveşte procedurile de contabilitate şi să monitorizeze cinstit şi facil cheltuielile publice”.

Avertisment: ne-am săturat de birocraţie

În final, executivul ţine să atragă atenţia că s-a săturat de birocraţie şi de mentalitatea funcţionarilor publici.

„Din nefericire organizaţiile publice nu sunt familiarizate cu procesele de schimbare, având tendinţa să conserve procedurile şi obiceiurile existente. Adeseori se aude replica: «Am încercat acest lucru de multe ori (…), pur şi simplu nu merge în sistemul nostru», ceea ce arată atitudinea negativă a bugetarilor împotriva modificărilor procedurilor şi obiceiurilor existente”, stă scris în hotărârea de guvern.

VIZIUNI DIFERITE

Edilii sunt de acord şi nu prea cu guvernul

Mare parte dintre edili spun că multe dintre prevederile noii legi sunt benefice. Nu pot susţine însă pe deplin normele privind stabilirea standardelor de calitate şi împărţirea bugetului în funcţie de numărul de elevi promovaţi sau de cel al însănătoşirilor.

Poteraş: „Cetăţenii vor tot timpul mai mult…”

„Oricum, noi încercăm să informăm cât mai bine cetăţenii, şi tot ce am promis am făcut. Este normal ca oamenii să fie nemulţumiţi, pentru că vor tot timpul mai mult”, susţine edilul sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraş.

La rândul său, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, spune că standardul de calitate în privinţa sistemului sanitar nu poate fi stabilit după numărul de însănătoşiri. „Cât despre serviciile publice, sectorul 2 oferă servicii la standarde europene. Uitaţi-vă doar la sediul primăriei!”, a replicat Onţanu.

Autorităţile locale din sectorul 4 se declară mulţumite de noua lege, arătând că serviciile publice oferite cetăţenilor care le-au dat voturile sunt „perfecţionate” de la o zi la alta. „Am inaugurat hala de la Piaţa Sudului, unde până acum câteva luni erau nişte standuri insalubre. Peste jumătate din zonele şi serviciile publice au căpătat o nouă imagine”, se mândreşte Cristian Popescu-Piedone.

„Oamenii ştiu ce vor, nu trebuie să li se spună”

„Şeful” sectorului 1, Andrei Chiliman, este însă de părere că executivul ar trebui să lase principiul descentralizării să funcţioneze. „Cetăţeanul ştie de ce are nevoie, nu trebuie să-i spună guvernul, iar un primar bun ştie ce să-i ofere”, argumentează Chiliman.

În ceea ce-i priveşte pe edilii celorlalte oraşe mari ale ţării, mulţi dintre ei fie au adoptat modelul primarului Braşovului, George Scripcaru, care a refuzat să facă orice comentariu pe marginea noului act normativ, fie s-au eschivat precum primarul Clujului, Sorin Apostu, care a invocat faptul că nu a avut timp să studieze actul normativ.

Doar edilul oraşului de pe Bega, Gheorghe Ciuhandu, s-a grăbit să laude noua lege, care-i pune la respect pe candidaţii la fotoliul de primar, profitând de ocazie pentru a-şi promova propria-i reţetă a succesului: „Să promiţi doar ceea ce eşti 100% sigur că poţi face!”.

„Poate nu ar strica să existe o reglementare legală care să-i împiedice pe toţi candidaţii să lanseze în campania electorală promisiuni care nu pot avea acoperire în realitate. Ne-am confruntat şi în Timişoara cu diverşi candidaţi la funcţia de primar care promiteau medicamente pentru pensionari sau autostrăzi ori tot felul de alte lucruri, care nu au nicio legătură cu ceea ce face o primărie. Până la urmă, este vorba aici şi despre responsabilitatea fiecăruia în faţa electoratului. În ceea ce mă priveşte, am avut întotdeauna oferte electorale realiste”, a conchis Ciuhandu.

sursa: EVZ.ro

Candidatul independent Traian Basescu, sustinut de PD-L?

Partidele politice se pregatesc sa sustina candidati independenti. Pentru prima data, in ordonanta privind prezidentialele exista posibilitatea ca partidele sa poata sprijini un candidat independent.

Drept urmare, in functie de evolutia politica, Traian Basescu ar putea candida ca independent, sustinut de PDL, iar Sorin Oprescu s-ar putea bucura de sprijinul PSD. Aceste variante au fost vehiculate deja in presa, pe baza informatiilor “pierdute” de partidele politice. Astfel, ordonanta care a modificat Legea alegerilor prezidentiale prevede ca  “apartenenta

politica a candidatului la partidul politic care il propune nu constituie o conditie pentru a candida”. Totodata, ordonanta prevede ca, “in situatia in care mai multe partide, aliante politice si organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale doresc sa propuna acelasi candidat la functia de presedinte al Romaniei, acestea se pot asocia intre ele numai la nivel national, pe baza de protocol, constituind o alianta electorala”. Politologul Cristian Parvulescu critica aceasta modificare adusa alegerilor prezidentiale.

Este pentru prima data cand independentii pot candida sub sigla unui partid. “Este o modalitate de a legifera in functie de un interes particular. Candidatii independenti de la locale si legislative au fost discriminati, neavand posibilitatea sa aiba suportul politic al unui partid”, a subliniat Parvulescu. El a precizat ca pe aceasta cale se pregateste platforma  pentru candidatura independenta a lui Traian Basescu, cu sprijinul PDL. Totodata, Parvulescu mai spune ca ordonanta ii da o sansa si independentului  Sorin Oprescu, el putand sa aiba sprijinul  PSD sau chiar pe cel al PDL.

De asemenea, potrivit ordonantei, posturile private de radio si televiziune sunt obligate sa acorde gratuit candidatilor la prezidentiale timpi de antena proportionali cu cei practicati de posturile publice. In caz contrar, institutiile de presa sunt amendate. Presedintele CNA, Rasvan Popescu, crede ca este o greseala sa obligi posturile private sa difuzeze campania electorala. “Nu este o idee buna. Sunt companii private. Oricum, posturile generaliste vor reda campania pentru prezidentiale, fiind de interes national”, a mai spus Popescu, care si-a exprimat speranta ca este vorba de o neintelegere.

sursa: Romania Libera

Cititi si:

Modificari in legea electorala. Candidatii la Cotroceni vor avea acces gratuit la TV si Radio

Manipularea de factura pedelista, de data asta: Sulfina tampon pentru Elena

ZIUA prezinta strategia PDL pentru protejarea Elenei Udrea si a Cristinei Traila

Toti pedelistii care apar in mass-media sunt “instruiti” in prealabil de Sulfina Barbu

Conducerea PDL a gan­dit o strategie de apa­rare a Elenei Udrea si a sefei ANRMAP Cristina Traila. In acest scop, si-a instruit membrii cum sa le protejeze pe cele doua prin mesajele pe care le transmit la tele­vizor. Lectia trimisa de PDL tuturor membrilor vine la patru zile dupa ce deputatul Sulfina Barbu a fost desemnata de Biroul Permanent PDL drept responsabil de comunicarea politica a formatiunii. Odata cu aceasta numire, pede­listii sunt obligati ca, inainte de a accepta in­vi­tatiile lansate de tele­viziuni, sa ia legatura cu Sulfina Barbu pentru a fi instruiti referitor la me­sajele pe care trebuie sa le transmita. Potrivit unor surse din partid, astazi la sediul PDL sunt convocati “elevii neas­cultatori” ai partidului pe care Sulfina Barbu ii va invata poezia pede­lista pe care trebuie sa o recite atunci cand vor fi luati la intrebari de jurnalisti. “Practic doar<<spalatii pe creier>> mai au voie la televizor. Restul trebuie sa stea acasa”, a declarat un parlamentar PDL.

Elena Udrea trebuie prezentata ca un personaj nevinovat si cinstit, victima a dusmanilor politici, care incearca prin intermediul ei sa discrediteze PDL fara insa a avea dovezi clare, se subliniaza in documentul primit ieri prin e-mail de toti pedelistii. Pe de alta parte, echipa de comunicare a democrat-liberalilor insista si pe ANRMAP, pedelistii trebuind sa sustina ca sefa institutiei Cristina Traila respecta legea atunci cand refuza sa ofere Comisiilor parlamentare documente emise de Ministerul Tu­rismului. Ei sunt obligati sa aminteasca faptul ca Traila a procedat identic in relatia cu toate comisiile de ancheta din Parlament. Democrat-liberalii sunt sfatuiti sa minimalizeze cazul Udrea comparandu-l cu cazul Nemirschi si folosindu-se de ideea ca la Ministerul Mediului nu se poate explica cum s-au cheltuit 500.000 de euro, in timp ce sefa Turismului e acuzata “ca a folosit un cal bolnav intr-un clip de promovare”. Iata cele mai elocvente fragmente din strategia PDL de aparare a Elenei Udrea si a Cristinei Traila, cu precizarea ca intertitlurile apartin redactiei.

Mesajele PDL referitoare la Comisia Udrea si Comisia Nemirschi

“Comisia Udrea este un instrument politic, iar cel mai clar argument este ca aceasta comisie nu are in acest moment expertiza pentru a aprecia corect datele puse la dispozitie de Ministerul Turismului.

- Ludovic Orban pozeaza in victima, atunci cand acuza ministerul ca nu i-ar fi dat documentatia – de fapt, fostul ministru al Transporturilor nu are expertii care sa ajute comisia sa descifreze do­cumentele primite de la minister si atunci arunca vina in curtea Ministerului Turismului.

- In loc sa faca o ancheta rapida si serioasa, Ludovic Orban arunca vina ba pe o institutie, ba pe alta, doar ca sa arate ca lucreaza.

- Se pune pe drept intrebarea: cat de serioasa si de obiectiva este o ancheta la care ministerul Turismului este acuzat ca a folosit un cal bolnav intr-o reclama?

Comisia Orban nu a putut sa produca pana acum mai mult decat reluarea acuzatiilor care au fost vehiculate de presa de o luna incoace. Modificarea planului de achizitii al Ministerului Turismului nu demonstreaza decat o reorganizare a cheltuielilor interne in functie de prioritati. Ministerul Turismului a avut buget abia in martie, iar in aprilie a avut prima actiune importanta de Paste, prin urmare era normal sa apara modificari facute de ministru. Acuzatiile la adresa ministrului Turismului sunt contradictorii, pana sa apara proiectele de buget, ministrul era acuzat ca a cheltuit bani, dupa ce ministerul a facut publice proiectele este acuzata ca a refuzat sa cheltuiasca.

Corectitudinea ANRMAP

Modificarea Regula­mentului de functionare al ANRMAP nu limiteaza dreptul de a avea acces la documentele emise de ANRMAP, este vorba de fapt despre do­cumentele emise de alte institutii si folosite in activitatea ANRMAP. Accesul la docu­mentele ANRMAP este liber pentru orice cetatean, nu numai pentru comisiile de ancheta. ANRMAP a aplicat acelasi tratament in relatia cu toate comisiile de ancheta parla­mentara, cand a pus la dispozitie documentele proprii, insa nu si documentele emise de alte institutii. Controlul efectuat de catre ANRMAP la Ministerul Turismului este in plina desfasurare si este normal ca inca nu putem vorbi de concluzii care sa fie trimise comisiei parla­mentare. Controlul a fost extins la toate procedurile anului 2009 tocmai pentru a exista o verificare completa, riguroasa si corecta si pentru a elimina orice suspiciuni.

Nu putem vorbi de tergiversari aici, in conditiile in care ANRMAP verifica procedurile de achizitie publica derulate de peste 15.000 de autoritati con­tractante din toata tara si are doar noua echipe de control. Atacurile recente la adresa ANRMAP au ca obiectiv discreditarea institutiei tocmai pentru ca in cazul Elenei Udrea nu exista dovezi. Comisia actioneaza dupa principiul – daca nu exista dovezi contra Elenei Udrea, atunci macar sa distrugem dovezile care sunt in favoarea ei.

Deturnarea atentiei

“Spre deosebire de Nicolae Nemirschi, care incearca sa ingroape adevarul de la Ministerul Mediului, Elena Udrea a oferit toate informatiile de care Comisia parlamentara avea nevoie. Daca este sa vorbim despre o problema reala, atunci sa discutam despre problemele de la Ministerul Mediului, unde ministrul Nemirschi nu poate sa explice cum firma careia ministerul i-a acordat 500.000 de euro fara licitatie s-a ocupat si cu verificarea corectitudinii acordarii celor 500.000 de euro de catre minister.

Ministrul Mediului s-a facut ca nu vede ca Ars Advertising este si contractor si auditor al propriului contract. La fel, ministrul Mediului s-a facut ca nu stie ca Ars Advertising, desi a luat 500.000 de euro pentru promovare, a subcontractat unei alte firme promovarea – fapt interzis clar in lege. Ministrul Nemirschi are de dat explicatii pentru peste 500.000 de euro si se incurca in explicatii, in timp ce Elena Udrea este acuzata ca a folosit calul bolnav intr-un clip de promovare”.

Cotidianul: Palavragiii de la talk show, muţi în Parlament

Îi vedem la televizor cât e ziua de lungă. Comentează cu orele despre orice. În Parlament însă sunt muţi. Unii dintre cei mai prezenţi pe sticla televizoarelor nu au reuşit decât să rostească jurământul de credinţă în plenul Camerei.

Sunt nelipsiţi din platourile televiziunilor de ştiri, săptămână de săptămână, zi de zi, ore în şir. Sunt dimineaţa la Antena 3, la prânz la Realitatea TV sau la „6! vine presa“ de pe B1 TV, pentru ca seara, în prime time sau spre miezul nopţii, să revină în platourile Realităţii, Antenelor sau la TVR. Şi sunt mereu dispuşi să vorbească despre orice, oricât: despre criza economică, prezidenţiale, războiul din Coaliţie, agricultură, crime sau Ridzi. Nu însă şi în Parlament.

O parte dintre parlamentarii campioni ai oratoriei la talk show-uri sunt însă aproape muţi în Camera Deputaţilor. Campioni sunt doi deputaţi aleşi pe listele PSD, arată site-ul instituţiei: magnatul imobiliarelor Robert Negoiţă şi muzicologul Mădălin Voicu. Singurele cuvinte rostite de aceştia în plenul Camerei au fost cele de la jurământ: „Jur credinţă patriei mele România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!“. Nici mai mult, nici mai puţin de 37, respectiv 38 de secunde. În rest, tăcere.

Contactat de Cotidianul, Mădălin Voicu a declarat că nu avea nici un sens să se facă auzit de la tribuna Camerei şi recunoaşte că preferă să o facă la televizor, acolo unde vorbele sale produc mai mult impact. „În general, oamenii care vorbesc în plen sunt angrenaţi în susţinerea unor proiecte de legi. Eu sunt implicat în Comisia pentru Cultură şi în Comisia UNESCO şi nu am simţit niciodată nevoia să discut în plen despre ceea ce se întâmpla acolo. Şi asta pentru că în general mie politica românească mi se pare de cea mai joasă speţă. De cele mai multe ori, discursurile din plen sunt sterile şi caraghioase. Eu în general vorbesc la televiziuni, acolo îmi susţin punctul de vedere, pentru că aşa mă fac mai bine auzit. Să mă duc eu să mă cert ca la uşa cortului, să-mi fac din asta un scop, nu e pentru mine. Nu-mi place. Eu sunt un om politic divers, aparte. Nu mă pot întrece cu apariţiile lor la tribună, spun numai prostii, sunt mai mult maimuţăreli“, a explicat Voicu. Într-o situaţie similară este şi Robert Negoiţă, care însă nu a putut fi contactat ieri. Probabil era pe la vreo televiziune.

Pedelistul Cristian Boureanu nu a mai vorbit în plen din 20 februarie. Nici atunci nu şi-a tocit coardele vocale: 3 minute şi 8 secunde într-o intervenţie pe tema bugetului de stat. Altfel, singura ocazie de a se mai face auzit a fost acelaşi jurământ. Tot 37 de secunde. „Răspunsul e foarte simplu. În Parlament vorbeşte mai mult Opoziţia. Altfel, discursurile sunt foarte punctuale“, a explicat Boureanu.

Liberalii se fac şi ei auziţi mai mult la televizor decât la tribună. Fostul ministru al Apărării Teodor Atanasiu a strâns şi el ceva mai mult de şase minute. „În general, când e vorba de luat cuvântul în Parlament, o face cineva din partea grupului. Eu nu am vorbit niciodată din partea grupului PNL, ci doar atunci când am avut ceva personal de spus“, a explicat acesta.

Conservatorul Bogdan Ciucă a vorbit chiar şi mai puţin decât Boureanu în Cameră. Şi tot doar la jurământ şi la buget. În total, un minut şi 41 de secunde. Are şi explicaţii pentru „performanţa“ sa: „Asta înseamnă că m-am ţinut de treabă. Sunt fruntaş la toate celelalte capitole, interpelări, proiecte. Mi-ar fi foarte simplu să vorbesc şi să nu mai fac nimic. Să contest fiecare virgulă doar pentru a apărea în statistici, nu mă ajută în colegiul meu. Acolo am de două ori audienţe pe săptămână şi cred că asta contează. Dacă vorbesc la televiziuni, ce să fac, să spun şi în plen aceleaşi lucruri? În plus, grupurile parlamentare îşi desemnează de obicei oameni care să vorbească în plen“, a declarat Ciucă. Acesta a precizat că, făcând parte din Comisia juridică, organ care s-a ocupat de Coduri, a fost scutit de prezenţa în plen mai bine de trei luni.

Un alt star a platourilor televiziunilor de ştiri, deputatul PSD Nicolae Bănicioiu a avut de aşteptat mai bine de şase luni pentru a-şi trăi clipa de glorie în plen, atunci când a luat cuvântul pentru a comenta un subiect politic oferit de presă: cazul Monica Iacob-Ridzi a vorbit 4 minute şi o secundă, polemizând cu deputaţii PDL pe tema oportunităţii sau nu a înfiinţării comisiei de anchetă pentru fostul ministru al Tineretului şi Sportului. După jurământ (34 de secunde), acestea au fost singurele cuvinte memorabile auzite de colegi de la Bănicioiu.

Nici veteranul conservator Sergiu Andon nu a fost prea vorbăreţ în Cameră. Nici măcar patru minute adunate în şase luni: un jurământ rostit ceva mai lent decât colegii de partid – 44 de secunde şi o intervenţie după jumătate de an pe contractul încheiat de Guvernul Tăriceanu cu Sterling Resources (2 minute, 30 de secunde). Andon a fost de neauzit ieri la telefon.

O altă vedetă a uninominalului din toamna anului trecut, pesedista Oana Niculescu-Mizil, prezentă şi înainte, dar şi după alegere, mai mult în revistele mondene decât în presa politică, a tăcut cu stoicism în Parlament. Doar la jurământ, pentru 37 de secunde, a deschis gura. Ulterior, ceea ce a avut de zis a spus în scris: şase intervenţii pe teme cât se poate de generoase şi generale: „O şansă pentru viaţă“, „De ce iubim ziua de 8 martie?“, „Declinul sportului românesc“, „România cu două feţe“, „Copiii români – copiii nimănui“ sau „«Problema» românească din Italia“. Tânăra speranţă a social democraţilor a explicat pentru Cotidianul că ea ar fi vrut să vorbească mai des, dar nu prea a fost lăsată: „Am ţinut de multe ori declaraţii politice şi depuse şi susţinute. Am vrut de foarte multe ori să vorbesc, dar nu prea suntem lăsaţi. Ni se spune să învăţăm mai întâi, că vom avea timp să şi vorbim“. Întrebată cine nu a lăsat-o să vorbească, Oana Niculescu-Mizil devine misterioasă. Reamintim că liderul de grup al deputaţilor PSD este Viorel Hrebenciuc.

Hoară, mai mult la tv decât acasă

Campionul absolut al prezenţelor în emisiunile tv este Marcel Hoară. Secretar de stat şi preşedinte al Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Hoară aleargă aproape zilnic între Antena 3 şi Realitatea TV pentru a comenta pe marginea celor mai diverse subiecte: despre educaţie, despre FMI, despre restructurare, despre politica externă. Marcel Hoară a devenit subiect de glume printre colegii de studio, acesta fiind adesea întrebat dacă mai ajunge vreodată şi pe la birou.

Alianta PSD-PDL: “Adio, dar raman cu tine”

In sedinta de astazi a coalitiei PDL-PSD, cele doua partide desprinse din FSN decid daca “rup pisica”, asa cum insista unii lideri social-democrati, sau rezista macar pana la alegerile prezidentiale, pentru a se mai infrupta un pic din lada cu zestre a cetatenilor Romaniei.

Democrat-liberalii spun ca alianta de guvernare inregistreaza sincope, in primul rand, la nivel parlamentar. Informatiile din teritoriu ii contrazic insa: filialele din mai multe judete stau pe un butoi cu pulbere.

Tensiuni intre PDL si PSD au fost inca de la inceputul preluarii puterii, dar ele au intrat intr-o noua etapa o data cu infiintarea, prin colaborarea PSD cu PNL, a comisiei care sa ancheteze activitatea celei careia i s-a infiintat un minister special dar care va fi desfiintat peste cativa ani, pentru ca da bine in CV, Elena Udrea, Ministrul Turismului. Afirmatiile acesteia de la tribuna Parlamentului cum ca Ilie Sarbu ar fi destinat 10 milioane de euro imbunatatirii imaginii l-au repozitionat pe acesta in tabara celor care sustin necesitatea luarii unei decizii categorice in sedinta de astazi.

PSD isi someaza colegii de guvernare

Daca acum cateva luni vicepresedintele PSD Ilie Sarbu sustinea cu mandrie ca a lucrat vreme de doi ani pentru ca PSD si PDL sa formeze o coalitie, acum el spune ca se impune luarea unei decizii categorice. “Atat eu, cat si colegii mei nu avem pretentia ca suntem ingeri, dar nici nu putem accepta jigniri cum sunt «inconsecventi», «iresponsabili» si «populisti»”, a replicat Sarbu. El a raspuns astfel epistolei prin care democrat-liberalii le-au transmis partenerilor ca “au probleme de memorie” in ceea ce priveste programul de guvernare, ca sunt “inconsecventi si iresponsabili, populisti si demagogi” deoarece se opun masurilor de reforma. “De aceea, consider acum, ceea ce alta data nu am considerat necesar, ca la sedinta de luni a coalitiei trebuie sa fie luata o decizie categorica in privinta aliantei cu PDL”, a mai spus Sarbu. Ultimatumul a fost intarit si de vicepresedintele PSD Liviu Dragnea.

“O sa propun in coalitie: ori reusim sa gasim cai prin care sa nu ne mai certam, sa ne intelegem ca sa facem ceva in tara asta, ori sa rupem pisica, pentru ca Romania nu mai poate fi guvernata in stilul asta”, a avertizat Dragnea. Oarecum surprinzator, declaratii mai temperate, chiar optimiste, au venit de la lideri ai PSD care nu au agreat formarea coalitiei cu PDL: Marian Vanghelie si Viorel Hrebenciuc. Daca primul a spus ca alianta va rezista pana la alegerile prezidentiale, al doilea vede viabila o colaborare si dupa scrutinul pentru Cotroceni. “Nu cred ca este o solutie benefica sa punem la cale sa plecam. Trebuie sa fim corecti: nu poti sa pleci cu doua luni inainte, pentru ca nimeni nu ne mai crede ca este criza si ca nu ne-am inteles cu partenerii de guvernare”, a spus Vanghelie. El nu si-a uitat insa mai vechea nemultumire, cea legata de “problemutele” numirilor in functie, spunand ca pedelistii au intarziat sa puna in functie circa 200 de pesedisti.

La randul sau, Viorel Hrebenciuc s-a aratat convins ca actuala coalitie “va putea rezista chiar si dupa alegerile prezidentiale, indiferent de rezultatul lor”, dar a precizat ca pe agenda social-democrata nu figureaza subiectul remanierii guvernamentale.

O invitatie la luciditate, in sensul ca ruperea coalitiei nu avantajeaza nici PSD, nici PNL, a lansat ieri si ministrul Constantin Nita. “O cadere economica de 8% este greu de remontat cu un guvern minoritar sau care nu are majoritatea in Parlament. Este greu de presupus ca un partid cu 30% in Parlament, fie el si PDL, poate rezista in vremuri de criza”, a aratat Nita.

In teritoriu, totul sta sa sara in aer

Democrat-liberalii acuza, prin vocea secretarului executiv Mircea Toader, ca functionarea coalitiei PDL-PSD este afectata, in primul rand, de sincopele inregistrate in colaborarea parlamentara. Informatiile din teritoriu arata insa ca nici colaborarea la nivel judetean nu se prezinta prea bine, tot mai multi lideri locali ai PSD si PDL amenintand cu ruperea protocolului.

Motivele sau, mai degraba, pretextele invocate sunt dintre cele mai diverse. Presedintele PSD Iasi, Gheorghe Nichita, a vorbit despre o rupere a coalitiei PSD-PDL la Iasi deoarece democrat-liberalii ar bloca in Consiliul Local “proiecte importante” pentru oras. Aproape simultan, liderul PDL Iasi, Dan Carlan, a amenintat cu ruperea protocolului pe motiv ca presedintele Consiliului Judetean Iasi, Constantin Simirad (PSD), ar dori sa construiasca un nou sediu pentru Consiliu, in care se varsa “cu nemiluita bani publici”. “Daca abordarea nu se schimba, ne va fi tot mai greu sa gasim argumente pentru a continua aceasta colaborare”, a avertizat Carlan.

Nemultumiri sunt si la PSD Vaslui. seful filialei, Dumitru Buzatu, a anuntat, saptamana trecuta, ca va solicita conducerii partidului ruperea, la nivel local, a protocolului cu PDL, daca primarii din acest partid vor primi “ajutoare guvernamentale”. Acesta a afirmat ca, oricum, protocolul este nefunctional la nivelul judetului Vaslui, deoarece nu poate colabora cu liderii PDL.

Pe de alta parte, in Dambovita, liderii PDL spun ca “fac eforturi ca sa functioneze, la nivel judetean, coalitia cu PSD”, neintelegerile fiind legate de nevalidarea unor consilieri locali, dar si de nesemnarea unui pact economic prin care sa fie sustinute mai multe investitii locale.

Colaborarea in teritoriu dintre PSD si PDL nu este mai buna nici in Arad, Hunedoara, Maramures sau Bistrita, in vreme ce in Gorj coalitia nu functioneaza nici macar pe hartie. Marul discordiei a fost si ramane impartirea functiilor de conducere la complexurile Rovinari si Turceni si la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Nici la Brasov nu exista un protocol al coalitiei de guvernamant, in conditiile in care liberalii, pesedistii si udemeristii au convenit sa-si acorde sprijin reciproc in Consiliul Judetean si in consiliile locale.

Adaptare dupa Romania Libera

Politica romaneasca sau cat de jos putem cobori…

Parca niciodata in ultimii 19 ani limbajul din lumea politica nu a fost mai jalnic decat acum. Politicieni din toate partidele, de toate varstele, cu pregatiri diferite, chiar destul de inalte, s-au incins intr-o dezgustatoare hora a mitocaniei, abjectiei si vulgaritatii. N-am sa-i citez, pentru nici macar hartia nu poate fi obligata sa suporte orice, dar nici nu e nevoie.

Ii stiti foarte bine si ii auziti obsesiv la televiziuni in timp ce polueaza sulfuros spatiul public si bruiaza grav si-asa deficitara comunicare din societatea romaneasca.

Marlani, misogini si prost crescuti au existat intotdeauna in politica si nu numai in cea romaneasca. Ceea ce sperie acum este densitatea lor foarte mare si faptul ca tind sa devina majoritari. De ce, oare, aceasta involutie?

Sudalma in loc argument

Cand nu ai ce spune, cand esti lipsit de proiect sau trebuie sa ascunzi cumva faptul ca ti-ai abandonat proiectele, cand trebuie sa te dezici de promisiuni nerealiste sau ai mintit atat de mult incat a devenit o incercare de netrecut pentru imaginatie sa mai inventeze alte minciuni, ce faci?

1. Te duci acasa. Exclus! Politicienii romani nu ies din politica decat cu picioarele inainte, la propriu, sau eliminati, pana la urma, de cine stie ce strategie maiastra a dusmanilor (dar asta numai pentru cei foarte ghinionisti).

2. Pui mana pe o carte ca sa capeti un strop de cultura politica. Sa intelegi si tu de ce esti politician de dreapta sau de stanga, de ce esti popular si nu liberal, de ce esti socialist si nu ecologist, si ce inseamna doctrina aceasta in practica. Poti descoperi asa ca roata a fost demult inventata si in politica, iar tot ceea ce trebuie sa faci este sa nu-i pui colturi si sa o faci sa sa se invarteasca intr-o directie certa cu un scop bine definit.

Cu alte cuvinte te documentezi si acumulezi intelectual pentru a elabora un proiect politic viabil si corect. Complicat si plicticos! In plus, politicenii nostri nu citesc, cu foarte mici exceptii. Ei stiu. S-au nascut invatati si nu trebuie decat sa blagosloveasca poporul cu stiinta lor.

3. Atragi atentia prin limbaj si atitudine. Efort minim, rezultat maxim! Daca un proiect politic poate trece neobservat, fiind sabotat sau prost promovat, vorba grea, mitocania, vulgaritatea sunt intotdeauna vedete. Poporul iubeste circul, se distreaza, ii retine pe cei mai vocali dintre protagonisti si exista sanse mari sa-i voteze pentru ca, nu-i asa, combat bine.

Sa nu uitam ca rafinamentul, eleganta, ironia fina, cultura nu sunt exact caracteristicile fundamentale ale majoritatii romanilor, cu mult mai permeabili la o formulare gen “sexy buzoianca” decat la cine stie ce proiect politic muncit din greu si promovat cu sudoare. Iar cei pe care asa ceva ii oripileaza sunt minoritari si oricum nu conteaza.

Dar daca la popor nu ar ajunge toate aceste badaranii gratuite, ce s-ar face politicenii? Ajungem asa la cea de-a doua mare cauza a degradarii la care asistam.

Vinovatia televiziunilor

Mesajele vulgare, inepte, inconsistente nu ajung prin telepatie la public. Ele sunt difuzate cu frenezie de televiziuni din exact acelasi motiv pentru ca politicienii le emit. Fac audienta. Lumea se uita cu gura cascata la scandal si balacareala, iar producatorii de televiziune isi smulg hainele de pe ei pentru a pune pe ecran mostre cat mai abjecte.

Si nu numai ca le difuzeaza, ci le si repeta, le analizeaza, le regurgiteaza si remesteca de nenumarate ori pana sunt 110% asimilate si fac tot raul posibil. Ce-o fi de analizat si comentat intr-o formulare ca aceea citata mai devreme? Ce interes public justifica difuzarea unei astfel de declaratii? Niciuna. Interesul e pur individual si tine de castig. Material pentru televizune si electoral pentru politician.

Daca jurnalistii din televiziune ar avea brusc revelatia misiunii lor publice si intr-o zi ar inceta sa mai difuzeze toate aceste mizerii, daca ar refuza sa le mai vaneze prin invitarea in talk-show-uri a celor care doar atat stiu sa emita, daca ar impune asadar un standard al comunicarii publice, poate ca situatia ar sta cu totul altfel. La ce bun sa mai arunci cu vorbe grele si mitocanii daca nu te aude nimeni?

Asa ca inainte de a se minuna ipocrit de nivelul limbajului din politica, moderatorii si producatorii ar trebui sa nu mai incurajeze ei insisi cu cinism degradarea acestui limbaj.

sursa: Ziare.com

Cronica Romana: SEX, POLITICA & SERVICII DE INFORMATII GINECOLOGICE

Odata ajunsi la putere, toti politicienii isi aduc amantele cat mai aproape. Le vor satisfacute si cu cariera. Avandu-si amantele aproape, toti strambii si burtosii se simt macho. Toti toparlanii si ghiortoii patrunsi in politica transpira cu gandul la nurii si favorurile sexuale ale tinerelor sperante pe care le promoveaza si le ghideaza pe coridoarele puterii. Efectele negative asupra functionarii institutiilor statului de drept nu mai au, in acest context, nici cea mai mica relevanta. Importanti sunt hormonii, regulatul, desfraul si placerile satisfacute pe bani publici.

Este evident ca niciun cocalar patruns la MAE/SIE, Cotroceni, Guvern sau Parlament nu-si imagineaza nicio secunda ca ar trebui sa suporte din banii proprii intretinerea ibovnicelor. Ele sunt transformate in functionari de stat, diplomati, experti, consilieri, ofiteri si orice suna pompos si suficient de acoperitor pentru o minima pastrare a aparentelor.

Dezmatul a fost promovat de toate modelele politice din noua Romanie, cu exceptia seniorilor partidelor istorice, ramasi morali si neintelesi de prostime.

Petre Roman a uitat imediat ca nu se racisera in morminte cei care murisera pentru libertatea Romaniei si fleurta cu frantuzoaice si diverse madmoazele. La fel Gelu Voican Voiculescu, care devenise brusc preocupat de metafizica clitorisului.

Toti stiu prea bine relatiile lui Stolojan si tinerele talente promovate odata intrate adanc in gratiile lui.

Emil Constantinescu a fost atras cu multa dibacie de serviciile obligate sa-l protejeze intr-un scandal sexual si a fost expus impreuna cu “partenera”.

Ion Iliescu, crai de curte veche, a luat sub pulpana actritele zgubilitice si dispuse pe vremea cand era prim-secretar la Iasi. Odata ajuns la Cotroceni, s-a ocupat predilect si de promovarea tinerelor talente precum Corina Cretu.

Vesnic tanarul CAP Tariceanu a divortat de 4-5 ori si n-a obosit.

Altul care nu semana deloc cu Mirciulica Geoana a fost filmat intr-o masina cu una care nu semana deloc cu colega Ana Birchall, facand un soi de dans pe muzica de flaut.

Mai marii partidelor au divortat, pe principiul ca prima nevasta a fost buna la facutul averii, iar a doua, la tocat banii.

In toate promovarile in functii de conducere, nu are nicio relevanta statutul de casatorit, familist sau divortat si cu atat mai putin orice informatie referitoare la tentatia spre curvasareala si dezmat.

Aspectul moral reprezentat de pasiunea pentru familie sau aventuri amoroase nu mai exista ca si criteriu de promovare in Romania. Ba chiar a fost repudiat si trecut la categoria criteriilor de pe vremea lui Ceasca, nedemn sa mai poata reprezenta o baza de evaluare pentru noii decidenti, si ei la fel de preocupati de bagat mana pe sub fuste si de pipait fese tinere si obraznice.

S-a nascut, asadar, o noua forma de interactiune intre politicieni si inaltii functionari – pe de o parte – si popor – pe de alta parte. Aceasta interactiune a fost redusa la obligarea poporului sa asiste neputincios la desfraul mizerabil al alesilor si inaltilor functionari, ba mai mult, sa plateasca la greu din propriile buzunare pentru acest spectacol jalnic.

Unii isi mai aduc inca aminte de un renumit ambasador care s-a incurcat cu secretara pe care a despartit-o de sotul rapid promovat diplomat si ofiter de informatii. SIE a incurajat in repetate randuri trimiterea in misiune permanenta la diverse Ambasade ale Romaniei a unor tinere familii cu sotul deja incornorat. De ce? Se poate intelege ca satisfacerea nevoilor imorale ale reprezentantului Presedintelui Romaniei a fost un motiv mult mai important pentru sefii spionajului romanesc decat valoarea constitutionala a familiei, care a fost egala cu zero.

Era gata sa-l uitam, dar despre Basescu se spune ca a pus, la randu-i, parama pe blonde, brune si roscate, toate promovate din pozitii de Kamasutra direct in pozitii ministeriale. Oare, asa sa fie?

Vedem pe la cabinetele ministeriale, ale consilierilor si tuturor imbuibatilor pe bani publici tot soiul de dudui pretioase si futese, veritabile dame de companie ce se ocupa exclusiv de satisfacerea poftelor sexuale ale alesilor neamului.

Episodul Ioan Nuica nu este decat o mica piesa in tot acest tablou mizerabil. De ce, oare, nu ne-a surprins cu nimic?
Toti cei din MAE care s-au giugiulit in jacuzzi, pe e-mail-uri, prin delegatii si hoteluri somptuoase au ajuns sa fie promovati sau mentinuti in functii, chiar daca meritau pe deplin sa fie invitati sa paraseasca corpul diplomatic al Romaniei.

Unul ca Nuica este jalnic pentru ca mananca si rahat, in timp ce o calca pe tanara agenta a SIS. Nici macar n-are cultura minima a filmelor cu James Bond.

Partea buna a lucrurilor este ca a transmis un clar semnal de alarma: serviciile de informatii externe sunt vai de mama lor!

Domnule director Ungureanu, cum comentati propria dumneavoastra performanta la conducerea SIE, date fiind insuccesele fabuloase si rasunatoare de la Ambasada Romaniei la Chisinau?

Apreciati ca va meritati solda platita din taxele si impozitele platite de noi si de cititorii nostri?

Aceleasi intrebari sunt valabile si pentru dumneavoastra, domnule Cristian Diaconescu.

Încă o carieră politică distrusă de un scandal sexual: Consulul Ion Nuică şi-a prezentat demisia

Consulul României la Chişinău, Ion Nuică, şi-a prezentat demisia, luni, în aceeaşi zi în care cotidianul “Curentul” a publicat pe site un articol, însoţit de un film şi de câteva fotografii, susţinând că acestea îl prezintă pe diplomat în ipostaze intime cu o femeie care “pare” a fi angajată a consulatului.

“Consulul general al României la Chişinău a fost chemat în ţară săptămâna trecută şi astăzi (luni) la prima oră şi-a prezentat demisia”, a declarat pentru MediaFax, Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt MAE, întrebat în legătură cu imaginile publicate luni pe site-ul ziarului.

Purtătorul de cuvânt a spus că diplomatul român a fost chemat în ţară săptămâna trecută pentru motive care nu au legătură cu imaginile respective.

Ziarul “Curentul” relatează în ediţia electronică de luni că a primit un film, realizat cu o cameră ascunsă, în care diplomatul român este prezentat întreţinând relaţii sexuale cu “o moldoveancă, nu din Tecuci, însă, ci de la Chişinău”. În articol se menţionează că femeia care apare în imagini “pare să lucreze la consulatul român de la Chişinău”.

Publicaţia afirmă, de asemenea, că cei doi “discută şi despre unele treburi de serviciu, însă nu treburi cu conotaţii ce interesează siguranţa naţională, ci chestiuni ce o interesează” pe respectiva femeie.

Filmul prezentat pe site-ul cotidianului este montat, începe cu o imagine care conţine cele trei culori ale drapelului românesc, iar fundalul sonor este imnul României. Pe cele trei culori ale drapelului românesc apare, apoi, mesajul: “Aşa vor să ne «aibă» românii şi pe noi, cum «a avut-o» consulul român de la Chişinău Ion Nuică pe o angajată de la Consulat. Priviţi şi uniţivă dacă doriţi!”. Apoi este postată fotografia diplomatului, urmată de cadrele cu conţinut sexual, în care figura acestuia nu se distinge clar.

Fost candidat la vicepreşedinţia SUA, Sarah Palin, consideră că administraţia Obama i-a prejudiciat cariera politică

Sarah Palin, fost candidat la vicepreşedinţia Statelor Unite în alegerile din 2008, a acuzat membrii administraţiei Barack Obama că au folosit “tehnici mârşave” pentru a-i devia cariera politică, relatează Sunday Times, în ediţia electronică, citat de MediaFax.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a acesteia, Meg Stapleton, acuzaţiile etice împotriva lui Palin sunt tipice pentru tacticile lui Rahm Emanuel, şeful de cabinet al lui Obama. “Aşa acţionează el”, susţine ea.

“Acuzaţiile sunt ridicole. Din punctul meu de vedere, multe dintre criticile pe care ea le resimte rezultă din rănile pe care şi le-a provocat singură”, a replicat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs.

Anunţul bizar al lui Palin de a demisiona din funcţia de guvernator al statului Alaska, la 26 iunie, i-a surprins pe susţinătorii ei şi a fost luat în derâdere de numeroşi republicani proeminenţi. Unii conservatori au acuzat-o că a devenit “paranoică”.

Într-un articol apărut în NewsMax, o publicaţie online conservatoare, autorul Ronald Kessler susţine, de asemenea, că Palin este din ce în ce mai paranoică: “În contrast cu încrederea în sine şi calmul cu care şi-a câştigat adepţii, Palin a devenit o divă suspicioasă şi ursuză”.

Cititi si:

Film porno cu vicepreşedinta Americii făcând sex cu doi soldaţi ruşi

Boc se lauda ca guvernul PDL+PSD a facut in 6 luni mai mult decat guvernul PNL+PD(-L) in 2 ani

Premierul Emil Boc a declarat, duminică, la Ploieşti, la întâlnirea cu autorităţile din Prahova, că în primele şase luni Guvernul pe care îl conduce a reuşit să facă tot atât cât a făcut Cabinetul Tăriceanu în doi ani, însă există încă probleme în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, informează MediaFax..

Premierul Emil Boc se află la Ploieşti, unde discută cu conducerea judeţului Prahova şi cu şefii instituţiilor deconcentrate despre absorbţia fondurilor europene, despre modul în care sunt cheltuiţi banii pentru infrastructură şi despre cum sunt aplicate la nivel local deciziile adoptate de Guvern.

La discuţiile cu premierul sunt prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, care este şi preşedintele PDL Prahova, ministrul Telecomunicaţiilor, Gabriel Sandu, care ocupă funcţia de prim-vicepreşedinte al PDL Prahova, prefectului judeţului Prahova, Radu Oprea, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cozma, primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici şi şefii instituţiilor deconcentrate din judeţ.

La începutul discuţiilor, premierul Emil Boc le-a spus autorităţilor că scopul întâlnirii este de a face o evaluare a modului în care sunt atrase fondurile europene de către administraţia locală, dar şi de a evalua modul în care sunt cheltuite resursele bugetare pentru infrastructură.

Emil Boc a mai spus, în acelaşi context, că Guvernul a decis să invite la fiecare şedinţă reprezentanţi ai autorităţilor locale, respectiv prefect, preşedinţi de consilii judeţene şi primari de municipii reşedinţă de judeţ. El a spus că a decis, totodată, ca reprezentanţi ai Guvernului să se deplaseze în teritoriu “pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confuntă administraţiile locale şi pentru a lua rapid decizii care să ne asigure că în acest an extrem de dificil din punct de vedere economic reuşim să cheltuim cei 20% din banul public alocat cheltuielilor şi în acelaşi timp reuşim să utilizăm fondurile europene în concordanţă cu cele programate”.

Premierul le-a mai spus autorităţilor prahovene că are o “veste bună”: faptul că în primele şase luni Guvernul pe care îl conduce a reuşit să facă tot atât cât a făcut Cabinetul Tăriceanu în doi ani. Boc a afirmat, însă, că “în materie de absorbţie a fondurilor comunitare vestea proastă e că încă suntem departe de ceea ce ne aşteptăm”, subliniind că depinde de autorităţile locale să atragă cât mai mult din cele fondurile europene alocate României.

Ion Cristoiu: Cum îi fac adversarii campanie pe gratis lui Traian Băsescu

Dacă am face un scurt bilanţ al prezenţei politicienilor în media din ultimul timp, pe primul loc s-ar afla, indiscutabil, Traian Băsescu.

Conferinţe de presă, talk-show-uri nesfârşite, comentarii mai mult sau mai puţin ţepoase au fost dedicate spuselor lui Traian Băsescu la şedinţa de Guvern, la un taifas pus la picioare de televiziunea de debara a clanului Păunescu sau la strângerea de mână a filosofului negustor Gabriel Liiceanu.

Putem vorbi, aşadar, de o campanie dusă împotriva lui Traian Băsescu de adversarii din presă şi din politică.
Din nenorocire, crezând că duc o campanie împotriva lui Traian Băsescu, adversarii acestuia nu fac altceva decât să contribuie la capitalul politic al candidatului la prezidenţiale.

Aceasta deoarece: Traian Băsescu a optat pentru o formulă interesantă de campanie pentru prezidenţiale. O campanie ce-ar putea fi denumită drept una care se concentrează tocmai pe ideea că nu duce nici o campanie. Domnul preşedinte s-a arătat preocupat în discursul ţinut miniştrilor de problemele cu care se confruntă ţara: de la efectele recesiunii până la cele ivite din neadecvarea şcolii la cerinţele societăţii româneşti. în tot acest timp, concurenţii şi-au anunţat candidatura.

Declarând fără încetare că domnia-sa nu s-a decis încă să candideze, Traian Băsescu îşi face campanie electorală. Asumându-şi imaginea de om pentru care ţara trece înaintea sorţii sale politice, din când în când, domnia-sa trimite câte o săgeată spre ceilalţi concurenţi, denunţându-le preocuparea pentru bătălia electorală. Punct ochit, punct lovit.

În timp ce adversarii săi se preocupă de o chestiune atât de mizeră cum e câştigarea preşedinţiei, el se preocupă de soarta ţării.
Aflat în campanie, Traian Băsescu administrează lovituri de imagine concurenţilor. îi denunţă electoratului ca fiind în stare să sacrifice ţara pe altarul intereselor lor meschine. în plus, sugerează că spusele şi faptele lui Mircea Geoană şi Crin Antonescu stau sub semnul demagogiei electorale, în timp ce tot ce spune şi face domnia-sa stă sub semnul angajării în bătălia cu criza.

Comentându-i fie şi critic gesturile şi declaraţiile, adversarii lui Traian Băsescu nu fac altceva decât să atragă atenţia electoratului asupra unui preşedinte care se zbate pentru ţară.
Angrenaţi cu toate forţele în campanie, adversarii lui Traian Băsescu sunt deosebit de prezenţi pe scena publică a ţării.

Traian Băsescu s-a văzut confruntat cu un risc: cel de a rămâne în plan secund. Pentru a-l contracara, domnia-sa şi-a pus în mişcare întreaga capacitate de a stârni presa. Excepţional cunoscător al sensibilităţii media la scandal, Traian Băsescu face gesturi şi declaraţii care obligă media să le ia în seamă. în felul acesta, pe gratis, preşedintele îşi asigură o prezenţă insistentă în prim-planul vieţii publice.

Formulările scandaloase de la şedinţa de Guvern ş începând cu cele despre Banca Naţională şi terminând cu cele despre păpădie şi Herodot au făcut presa ş mai ales cea adversară ş să discute despre el în chip disproporţionat.

Astfel, deşi declară că nici nu s-a decis dacă va candida sau nu, Traian Băsescu a reuşit săptămâna trecută să fie mai prezent în media decât Mircea Geoană sau Crin Antonescu, ba, mai mult, să impună el agenda publică.

Aşa cum am mai spus şi am mai scris, electoratul nu e atent la nuanţe. Dintr-un fapt public, el nu reţine decât esenţa. Adversarii lui Traian Băsescu s-au străduit să arate că preşedintele a încălcat Constituţia, că a dat indicaţii miniştrilor, deşi nu e de competenţa sa asta.

Ce a reţinut electoratul din toată trăncăneala de o săptămână întreagă despre ce-a făcut Traian Băsescu, duminică, 14 iunie 2009?
Că a bătut miniştrilor cu pumnul în masă.
Fireşte, potrivit Constituţiei, Traian Băsescu n-are prerogative de a bate miniştrilor cu pumnul în masă.

Deşi ştiau asta, miniştrii, inclusiv cei ai PSD, n-au zis nici pâs. Dacă s-ar fi ridicat să plece, dacă l-ar fi luat la întrebări în faţa camerelor de luat vederi, probabil că Traian Băsescu ar fi avut o problemă.
Electoratul ar fi constatat că a intrat în conflict şi cu Guvernul PSD-PD-L.

Aşa, fără nici o reacţie a miniştrilor PSD chiar şi după şedinţă, electoratul l-a aplaudat pe Traian Băsescu. Pentru că electoratul a rămas cu impresia unui preşedinte care conduce ţara cu o mână de fier.

Bine, bine, vor spune unii, dar asta făcea şi Ceauşescu. Da, vom răspunde noi, dar românii nu l-au dat jos pe Ceauşescu pentru că era dictator, ci pentru că a condus prost ţara la un moment dat.

sursa: Jurnalul National

Directori maghiari vor sa intre in PDL, ca recunostinta pentru mentinerea in functii

Unii directori maghiari pe care PDL i-a sustinut in functie la conducerea unor deconcentrate din judet sunt interesati sa intre in acest partid, la initiativa lor, a declarat, miercuri, presedintele Organizatiei de Tineret a PD-L Covasna (OT PD-L), Dan Suciu, citat de NewsIn si Ziua.

“I-am pastrat in functie pe cei competenti. Sunt care si-au manifestat intentia de a se inscrie in PD-L”, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, Dan Suciu.

Potrivit acestuia, este vorba despre doi – trei directori maghiari din Covasna care si-ar fi manifestat dorinta de a intra in randurile democrat-liberalilor, fara ca acest lucru sa le fi fost impus ca o conditie.

Reprezentantul PDL nu a dorit sa ii nominalizeze pe acei directori, dar a spus ca in momentul in care va avea carnetele lor de membru va face public acest lucru, intrucat deocamdata este vorba doar despre o intentie verbala.

Presedintele OT PD-L Covasna a mai declarat ca in judet numirea noilor directori este in plina desfasurare, in ultimele zile fiind numiti directorii de la Directia Judeteana de Tineret, Directia pentru Finante Publice, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca si altele. Potrivit lui Suciu, in cursul acestei saptamani vor avea loc si alte numiri.

In judetul Covasna, PD-L i-a sustinut pe directorii maghiari de la Inspectoratul Şcolar Judetean, Directia Sanitara Veterinara, Oficiul Concurentei si cativa adjuncti.

Romania Libera: Cine sunt oamenii prin care partidele de la putere controleaza tara?

Politizarea administratiei publice a noii Romanii aniverseaza 20 de ani. La fiecare schimbare de guvern, liderii politici de la centru impart harta Romaniei in mici feude. In secolul XXI, acestea poarta varii denumiri: Casa Judeteana de Pensii, de Sanatate, Garda Financiara si de Mediu, Inspectoratul scolar Judetean etc. Fiecare dintre guvernele care s-au succedat si-a patentat propria metoda, dar a promovat aceeasi justificare: “Numai asa putem aplica programul de guvernare”. Recent, Cabinetul Boc a aratat chiar care este ultima moda in materie: prin Ordonanta 37/2009, a demis aproape 15.000 de directori si functionari instalati in timpul fostei guvernari si i-a inlocuit cu pionii actualei puteri. Metoda a fost aplicata pe scara larga si in anii trecuti, dar nimeni nu a explicat pana acum in ce consta, concret, “valoarea de piata” a unui sef de deconcentrata.

Ce da el in schimb partidului care l-a numit? De ce este atat de valoroasa numirea, incat sa merite ca formatiunile politice sa se razboiasca la sange pentru fiecare om fidel? Pentru a face un inventar cat mai exact al modului in care un astfel de sef poate fi de folos partidului care l-a promovat, Romania libera a testat o pista apropiata fenomenului: i-a intervievat pe trei lideri de filiale judetene. Fiecare a fost invitat sa dezvaluie maniera in care adversarii au uzat, cand se aflau la putere, de controlul exercitat asupra administratiei publice. Observatiile lor releva o paleta larga de beneficii. Constructia testata de R.l. in Gorj poate fi usor extrapolata. Situatia este aceeasi in oricare alt judet din tara.

Influenta, bani si control discretionar in judete, acestea sunt liniile mari care guverneaza, de 20 de ani, criteriile dupa care partidele isi distribuie functiile de conducere din institutiile deconcentrate situate in teritoriu. La fiecare schimbare de guvern, liderii politici de la centru impart harta Romaniei in mici feude. In secolul XXI, acestea poarta varii denumiri: Casa Judeteana de Pensii, Casa Judeteana de Sanatate, Garda Financiara, Garda de Mediu, Inspectoratul scolar Judetean etc. Inca din primele ore de dupa castigarea alegerilor, astfel de institutii sunt cucerite, una cate una, prin impunerea in functiile de conducere a unor oameni fideli partidului care si-a adjudecat victoria. Fiecare guvern care s-a succedat si-a patentat propria metoda. Toate insa au promovat public aceeasi justificare: “numai asa ne putem pune in practica programul de guvernare”.

Recent, Cabinetul Boc a aratat care este ultima moda in materie de instapanire asupra deconcentratelor: Ordonanta 37/2009, in baza careia aproape 15.000 de directori si functionari, din timpul fostei guvernari, au fost inlocuiti cu pionii actualei puteri.

Desigur, metoda nu e noua. Ea a fost aplicata, pe scara larga, si in anii trecuti, dar nimeni nu a explicat pana acum in ce consta, concret, “valoarea de piata” unui sef de deconcentrata. Ce da el in schimb partidului care l-a numit? De ce este atat de valoroasa numirea, incat sa merite ca formatiunile politice sa se razboiasca la sange pentru fiecare om fidel?

Pentru un inventar cat mai exact al modului in care un sef de deconcentrate poate fi de folos partidului care l-a promovat, Romania libera a testat o pista apropiata fenomenului: i-a intervievat pe trei lideri de filiale judetene (Ion Calinoiu – PSD, Cosmin Popescu – PDL si Dan Ilie Morega – PNL, toti din judetul Gorj). Fiecare a fost invitat sa dezvaluie cum s-au folosit adversarii sai, cand se aflau la putere, de controlul exercitat in administratie. Observatiile lor indica o paleta larga de beneficii pentru partidul care intra in Palatul Victoria. Constructia testata de “R.l.” in Gorj poate fi usor extrapolata la nivel national.

Colecta directa

Se detaseaza, astfel, doua mari categorii de castig extras la loteria deconcentratelor, unul economic, altul politic. Asta, pentru ca institutiile deconcentrate se impart si ele in doua mari grupe: cele care-ti aduc influenta asupra electoratului, respectiv cele conectate direct la sursele de finantare. Oricum toate pot directiona fonduri pentru achizitia de bunuri si servicii de la firme clientelare. In Gorj, liderul PNL, Dan Ilie Morega spune ca departajarea se traduce astfel: “PDL a luat economia, adica mineritul si energia, iar PSD restul. In primul caz, beneficiile se vor vedea din contractele pe care le vor incheia cu prestatorii de servicii”. Acesta face trimitere la alocarea discretionara de contracte catre firme sustinute politic.
Pentru o imagine mai clara asupra mecanismului, liberalul suprapune un caz particular: “Exemplu: il iau pe un om de afaceri si-l pun sef la Directia de Sanatate Publica fara sa fi avut vreodata de-a face cu acest domeniu. Sa zicem ca ar fi de la PSD. El stie ca in cei trei-patru ani, cat are la dispozitie in acest post, trebuie sa-si rezolve propriile probleme si pe cele ale grupului sau de interese. Astfel, va distribui fondurile care vin la el spre farmaciile unde sunt PSD-istii, spre medicii de familie din aceeasi sfera”. Dan Ilie Morega este el insusi un personaj controversat. In 2007, a intrat in vizorul DNA dupa ce le-a cerut sefilor de servicii publice, membri PNL, sa contribuie financiar la campania electorala de la europarlamentare. Dintr-o inregistrare audio reiesea ca ar fi conditionat acordarea titulaturii de manager definitiv al Spitalului Judetean Targu-Jiu de contributia din campanie a celui interesat.

O alta schema este descrisa de liderul PDL Gorj, Cosmin Popescu. Acesta mentioneaza decontarea unor cheltuieli in scop electoral prin contabilitatea unor institutii de stat. Popescu da ca exemplu actiunea “Ghiozdanul”, derulata in toamna lui 2006 de liberali. “Morega a desfasurat campania asta, pentru partidul lui, prin mai multe sate. S-au colectat de la toti functionarii bani pentru rechizite. In general se colectau bani prin institutiile publice”. Presa locala mai relata ca procurorii ar fi descoperit si faptul ca materialele electorale ar fi fost suportate de Directia Agricola Gorj, condusa de un apropiat al PNL. Semnale de acest gen au existat si in alte judete, unde serviciile deconcentrate mascau astfel finantarea campaniei, desi le sunt interzise asemenea operatiuni. Metoda ramane de actualitate si constituie inca un motiv pentru care preluarea controlului politic asupra unei directii descentralizate face ca partidele sa perpetueze politizarea administratiei publice.

Morega insusi a identificat metoda, dar la inamicii sai si arata ca personalul din deconcentrate poate fi mobilizat de sefii pusi politic. “Acesti oameni vor fi mana prelungita a PSD-istilor, iar de la seful de birou, la directorul de institutie nu vor face decat sa stranga bani pentru partid. De la cine? De la toata lumea, de la firme pana la asociatii familiale. E la mintea cocosului ca la alegerile locale au fost folositi oameni din primarie, din CJ, care au mers in campanie dupa-amiaza”.

Controlul

Institutiile abilitate sa verifice activitatea firmelor sau chiar a altor institutii de stat reprezinta o piesa-cheie in orientarea voturilor din consiliile locale, din cele Judetene sau chiar pe ale electoratului de rand. Consilierii pot deveni vulnerabili din cauza unor vechi afaceri sau a unui interes de moment. Dupa caz, pot fi santajati sau ajutati. seful unui astfel de serviciu poate deci influenta direct activitatea reprezentantilor din administratie. Dan Ilie Morega puncteaza: “Un om pus politic la Garda Financiara poate trece cu vederea o serie intreaga de ilegalitati”. Liderul PNL se refera la protejarea discretionara a anumitor firme. In schimbul unor contributii la campanie sau, dupa caz, al adeziunii proprietarilor si chiar a angajatilor la partidul care manipuleaza o institutie de control, pot scapa mai ieftin decat daca ar fi penalizati conform legii.

Cat priveste electoratul, manipularea acestuia, prin Garda Financiara, spre exemplu, nu necesita o strategie complexa. Liderul PDL ne ajuta sa intelegem fenomenul: “Cel care are un magazin da de foarte multe ori pe caiet. Clientii pot fi influentati sa voteze cum trebuie. In zonele sarace asta e o practica frecventa”, povesteste Cosmin Popescu, care ne mai asigura ca “institutiile de control isi intensifica presiunile in precampanie”. Obiceiul verificarilor discretionare la agentii economici nealiniati politic e confirmat si de presedintele Consiliului Judetean Gorj, lider local al PSD, Ion Calinoiu: “In campania electorala institutiile de control verifica agenti economici de alta culoare politica”.

Sedinta de vot cu parintii

Conform legii, campania electorala este interzisa in scolile din Romania. Totusi, o mare batalie care se da in teritoriu tinteste cucerirea inspectoratelor scolare judetene. Dupa impunerea unei conduceri fidele, urmeaza adesea epurari pana la nivelul directorilor de scoli. Justificarea “programul de guvernare se implementeaza cu oamenii nostri” nu ar trebui sa functioneze in acest caz. Programa scolara este fixata prin lege, iar reforma invatamantului tine, in statele civilizate, de ratiuni stiintifice, nicidecum politice. Insa in Romania situatia difera. In Gorj, liderul PSD, Ion Calinoiu, arata ca specificul local e urmatorul: “Numirea directorilor de scoli a fost facuta de catre inspector, iar apoi au fost folositi ca activisti politici”, acuza. Cat priveste interferentele scolii cu masinaria politica, acesta detaliaza rolul unor directori si profesori intr-o campanie electorala. “S-a facut politica in scoala la sedintele cu parintii, unii primari alocau fonduri catre scolile favorite, iar parintii puteau fi stimulati prin cooptarea lor ca insotitori in tabere.”

Calinoiu pastreaza amintirile din guvernarea PNL. Din punctul de vedere al liberalului Dan Ilie Morega, colegii de coalitie ai social-democratilor ar fi mers chiar mai departe. El da exemplul tacticii PDL: “Directorii aveau norma sa stranga 50 de voturi, prin sedintele cu parintii”.

Liderii citati recunosc cu nonsalanta comiterea ilegalitatilor, bineinteles, atat timp cat fiecare pune aceste derapaje care afecteaza, in final, scoala doar in carca adversarului. Dar e evident ca toti fac la fel.

“Oamenii astia se hranesc unii pe altii”

In ciuda acuzelor reciproce pe care si le aduc, cei trei lideri considera ca sistemul trebuie sa mearga inainte, chiar daca ei insisi ii cunosc prea bine bolile. Ciclul electoral din ultimii 20 de ani a demonstrat ca, mai devreme sau mai tarziu, fiecare formatiune va prelua puterea dupa stagiul facut in opozitie, iar asteptarea merita efortul.

Astazi, Morega pozeaza modest intr-un haiduc al profesionalizarii administratiei publice din Gorj, lucru la care spune ca ar fi tinut cat timp PNL s-a aflat la guvernare: “Am avut si eu cinci-sase-sapte directori de deconcentrate. Noi am inlocuit doar imbecilii cu profesionisti”. Cu privirea orientata spre viitor, liderul PSD Ion Calinoiu considera ca ordonanta prin care Cabinetul Boc a dat o noua dimensiune politizarii in teritoriu este de bun augur. “E bine sa apara un act normativ. Toate guvernarile au facut numiri politice la deconcentrate”. Colegul sau de coalitie la nivel judetean, Cosmin Popescu, ignora si el realitatile. Deci: “Atat timp cat serviciile deconcentrate transpun programul de guvernare in practica, trebuie ca fiecare guvern sa-si puna oamenii. Dispar sicanele”.

“Partidele devin prizoniere”

Seful impus politic in institutiile deconcentrate joaca un dublu rol: el ar fi, in opinia directorului adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, atat prelungirea in teritoriu a partidului de guvernamant, cat si a liderului judetean. Prin intermediul sau, seful filialei poate imbraca usor haina scumpa a baronului. “Puterea politica in sine e separata de cea economica. Orice lider politic, inainte de dorinta de a se imbogati, vizeaza sa controleze cat mai mult din ceea ce e in jur.

Are idei si, cu toate ca nu e specialist, si le poate impune gratie tocmai acestor oameni”. Potrivit lui Moraru, avantajele financiare, dobandite din diverse cotizatii, contracte clientelare si spagile intermediate prin institutiile de control, se impart intre partid si persoane. “Banii sunt enorm de multi in comparatie cu nevoia stricta pentru campania electorala. Furturile sunt imense, prin urmare grosul sumelor se scurge mai degraba in buzunare decat in fondul de campanie”. Reprezentantul IPP pune accentul si pe aportul logistic semnificativ al sefilor de deconcentrate. Ei pot mobiliza un numar mare de oameni la adunarile electorale, pentru a crea o aura de forta in jurul partidului. Lucru, insa, periculos: “Oamenii din directii aduc alti oameni la mitinguri. Este un fenomen foarte periculos pentru ca destructureaza partidele si le indeparteaza de alegatori.

Caci si partidele devin prizonierele acestor structuri pe care ele insele le formeaza. Se inconjoara de demonstranti falsi, care vin acolo pentru ca li se da un liber sau pentru ca sunt controlati”. Din aceste motive, alunecarea spre o politizare tot mai exacerbata a administratiei locale ramane un pericol iminent. In viziunea IPP solutia ramane doar una: “Sa continuam pe calea prin care s-au turnat sute de milioane de euro pentru formarea functionarilor publici. Dar, in conditiile de fata, pentru ce sa mergi la Harvard, sa inveti, si sa revii intr-o Romanie unde sa fi asezat pe o functie de pe care te va da jos un politician pentru ca are el pe un altul cu carnet de partid?”, sustine Moraru. Acesta pune pe tapet un alt exemplu, banal, dar sugestiv: “Uneori, si daca nu e maturat pe strada, cauza poate fi ca seful maturatorilor e un membru de partid, dar care nu are habar ce inseamna maturatul. E o simbioza. Oamenii astia se hranesc unii pe altii. Sunt momente in care partidul are nevoie de ei, sau invers”, conchide seful IPP.

Milioane de euro care se scurg printre degete din bani publici si europeni. Aceasta este miza deconcentratelor la Iasi. In trei ani si jumatate de conducere sefii isi permit sa arunce in campanie sute de mii de euro. Inspectorul general din ISJ, Camelia Gavrila, a fost pentru fostul ministru Cristian Adomnitei placa turnanta a milioanelor de euro catre comunele colegiului in care a candidat. Desi reprezenta doar 15% din judet, Colegiul nr. 7, unde a candidat Cristian Adomnitei, a obtinut 34% din suma alocata de Ministerul Educatiei scolilor iesene de la tara. Sarcina de distribuire a banilor electorali a cazut pe umerii inspectorului general. Gavrila a si fost rasplatita cu un post de viceprimar al Iasiului, dar si cu o candidatura in colegiul Copou, unde a fost directorul Colegiului National “Costache Negruzzi”.

Camelia Gavrila a pierdut insa in ambele cazuri. Acum, postul sau de la ISJ a revenit PSD. Tot o institutie “grasa” este si Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit Iasi. Aici s-au perindat anul trecut sute de proiecte agricole catre finantari din fonduri SAPARD in valoare de zeci de milioane de euro. Principalul artizan al promovarii si al ordinii prezentarii acestora a fost Liviu Bulgaru, fostul director al Oficiului. Acesta a reusit sa-si sustina o campanie electorala fastuoasa pentru un fotoliu de deputat PDL. Desi a esuat, partidul l-a propus recent pe Liviu Bulgaru la sefia Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit al Regiunii Nord-Est. Miza o reprezinta proiectele de sute de milioane de euro pe care UE le va finanta pana in 2013. Pe de alta parte, in judetul Hunedoara un obicei incetatenit printre sefii de institutii deconcentrate il constituie folosirea autoturismelor de serviciu in scop personal, iar in perioadele de campanie electorala, in cel de partid.

Invatamant politic la Tulcea

In 2001, Elena Calina, vicepresedinte PSD Tulcea, a fost numita inspector general scolar la Tulcea. La scurt timp de la preluarea functiei, Calina a demarat politizarea posturilor de conducere. Prima masura a fost demiterea, intr-o singura zi, a 15 inspectori. Acestia au dezvaluit ca inainte de a fi schimbati au fost chemati la discutii intre patru ochi, in timpul carora Elena Calina le-a conditionat ramanerea pe functii de semnarea unei adeziuni de intrare in PSD. Pentru ca au refuzat, cei 15 au fost demisi. Altii, in schimb, au acceptat trocul si si-au conservat pozitiile. La scurt timp, inspectorul general i-a chemat la ordin si pe directorii de scoli, carora le-a cerut sa se intre PSD sau sa demisioneze. In fata ultimatumului, majoritatea au acceptat calitatea de membru de partid. PSD Tulcea s-a folosit, in campania electorala din 2004, de directorii PSD ai scolilor, care le-au permis candidatilor acestui partid sa-si deruleze campania electorala in unitatile de invatamant.

Autobuze electorale in Dolj

In Dolj, unul dintre cazurile elocvente de folosire a institutiilor publice in timpul alegerilor s-a petrecut in decembrie 2004. PSD, formatiunea de guvernamant la acea data, a folosit autobuzele si microbuzele Regiei Autonome de Transport Craiova pentru a transporta alegatorii la urne.

Santaj la Cluj

Controverse exista si la Cluj. Fostul vicepresedinte PSD al Consiliului Judetean, Liviu Medrea, a devenit recent director al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului. si asta, in ciuda faptului ca Liviu Medrea este de profesie inginer constructor. In trecut, acesta a fost tinta unor acuzatii grave, lansate tocmai de actualii sai aliati din PDL. Premierul Emil Boc afirma ca, in perioada 2000-2004, Liviu Medrea ar fi folosit resurse publice in scop politic si ar fi santajat mai multi primari PD ca sa isi schimbe partidul.

Achizitii suspecte la Botosani

Liberalul Mihai Axinte, fostul director al Directiei Silvice, este primul ex-sef al fostului regim de guvernare care va fi anchetat la Botosani. Dupa ce a candidat la Camera Deputatilor din partea PNL, acesta va fi anchetat pentru achizitii de 500.000 de euro (pentru sapte autoutilitare si o autoplatforma), facute in ultimele zile de mandat. Axinte a mai fost acuzat ca a folosit si masina de serviciu in campania electorala. Actualul director, impus de noua putere, Gabriel Amitrului, sustine ca parcul auto trebuia inlocuit, dar prioritara era refacerea mai multor drumuri forestiere.

sursa: RL

PROIECT DE PREŞEDINTE: Crin Antonescu, oratorul

Un Obama fără prompter. Aşa li s-a arătat liberalilor Crin Antonescu la ultimul Congres, la care a fost ales preşedinte al PNL. Un om care a pornit de la zero, fără unchi, fără naşi, fără pile, fără relaţii, fără bani după cum se recomandă singur.

Are 50 de ani, s-a născut în zodia fecioarei, este văduv şi are un copil. A absolvit Facultatea de istorie şi filozofie. A fost câţiva ani profesor, muzeograf, iar în ’90 a intrat în politică. Are patru mandate de deputat la activ, iar acum este senator.

În guvernarea CDR a fost ministru al Tineretului, perioadă din care s-a ales, din cauza tunsorii, cu porecla Mireille Mathieu.

La Crin Antonescu nimic nu este mai simplu de studiat decât declaraţia de avere: un apartament în care locuieşte cu fiica şi cu soacra, 17 mii de euro în cont şi leafa de parlamentar ca unică sursă de venit. Nu are pasiuni pentru obiecte şi nu colecţionează decât amintiri.

O posibilă candidatură a lui Crin Antonescu la Peşedinţie a făcut valuri în PSD, mai ales după ce versatul Ion Iliescu i-a numărat public atuurile: inteligent, discurs agreabil, decent, fără dorinţă de îmbogăţire personală.

În campania pentru şefia PNL, Călin Popescu Tăriceanu i-a adus două acuzaţii: că este dependent financiar de cei care finanţeză partidul şi că, în calitate de lider al deputaţilor liberali, nu s-a remarcat decât prin absenţe. Prima acuzaţie este deocamdată o supoziţie, a doua – o realitate.

Este un apropiat al lui Dinu Patriciu, pe care l-a sprijinit moral când acesta avea probleme cu legea.

La Congres, Crin Antonescu şi nu Călin Popescu Tăriceanu a fost opţiunea lui Dinu Patriciu pentru şefia PNL.

Punctul forte la Crin Antonescu este discursul: acid, expresiv, pe alocuri fără mănuşi. Ţinta preferată – Traian Băsescu

La şedinţa de suspendare a preşedintelui Băsescu discursul lui a smuls aplauze.

Rămâne de văzut câte voturi o să smulgă în noiembrie discursul lui de candidat.

sursa: Cotidianul